”Ziarul de Iasi” a publicat recent o serie de acuze privind abuzurile SRI si „Doi si-un sfert” în privinta distrugerii documentelor din arhive. Arhivistul iesean Catalin Botosineanu, fost director al Arhivelor Nationale, a scris despre abuzurile considerate de catre acesta ca fiind facute de catre SRI si „Doi si-un sfert”, serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne. Acesta a pus la dispozitia redactiei noastre articolul „O himera si un abuz legislativ. Documentele clasificate în cadrul Fondului Arhivistic National”, publicate în revista Archiva Moldaviae, unde explica mai bine haosul legislativ din România pe baza caruia s-au pierdut deja aproape 30 de ani de documente istorice. „Gestionând arhivele emise de institutii ale puterii, controlezi, în mod evident, trecutul. Curios ramâne modul în care, într-un regim democratic, un serviciu secret îsi propune sa instituie propriul control fata de documente asupra carora nu are drepturi de proprietate si nici de detinere legala”, a scris Catalin Botosineanu. Acesta explica faptul ca Arhivele Nationale din România functioneaza dupa o lege din 1996, republicata în 2014, dar ca Hotarârea de Guvern 585/2012 introduce o lipsa de concordanta între termenele de pastrare, prevazute în nomenclatoarele arhivistice, si cele ale termenelor de clasificare sau distrugere. El spune si ca DGIPI - serviciul de securitate al MAI - a facut presiuni asupra diferitor institutii care au în arhive documente clasificate, iar solutia acestora a fost simpla: au distrus documentele fiindca exista „cadrul legal”. Arhivistul spune ca în cadrul unor controale la Consiliul Judetean Iasi sau la Prefectura Iasi i-a fost refuzat accesul la orice evidenta a documentelor institutiei din arhivele proprii fiindca nu ar exista acceptul SRI si al DGPI. Arhivele Nationale, somate sa nu mai permita accesul la documente clasificate A patit-o chiar la Arhivele Nationale: DGIPI au solicitat documente clasificate din arhiva, care existau acolo de zeci de ani, dupa ce au descoperit „riscuri de securitate”. „În ultimii doi ani, am asistat, în sensul HG 585, la solicitari al DGIPI, prin care ni se solicita liste de fonduri arhivistice, dosare si acte clasificate existente în depozitele Arhivelor. Tonul era unul destul de imperativ. Nici mai mult nici mai putin, în anul 2021 si la începutul anului 2022, structuril DGIPI au controlat Arhivele judetene, au constatat incidente de securitate în cazul folosirii unor documente clasificate. În general, au oferit un mesaj destul de clar, înteles partial de multi dintre arhivisti. Mesajul este acela al încetarii atributiilor Arhivelor Nationale asupra documentelor clasificate din Fondul AN, indiferent de perioada sau institutia care le-a crea”, a scris Catalin Botosineanu. El sustine în continuare ca documentele care au fost clasificate în mod aleatoriu în perioada comunista si care sunt clasificate în zilele noastre, dar care trebuie sa aiba si termene de declasificare pentru a intra în domeniul public, sunt bucati de istorie, nu proprietatea unui serviciu secret. „O societate democratica se construieste prin accesul la informatii” „Informatiile din aceste documente nu aduc atingere în niciun fel sigurantei nationale. În schimb, sunt importante pentru cunoasterea istoriei contemporane a acestei tari. O societate democratica se construieste prin accesul la informatiile produse de catre puterea politica, într-un timp cât mai sucrt dupa ce acestea nu mai sunt sensibile. Si în state mai coerente din acest punct de vedere se pot docmenta întârzieri sau retineri de a introduce documentele clasificate în circuitul public. Dar, oricât de târziu se produce, acest fapt este unul inevitabil”, conchide arhivistul în lucrarea sa. Într-un raspuns oferit de catre SRI catre „Ziarul de Iasi”, institutia spune ca nu a efectuat niciun fel de presiuni asupra institutiilor publice sau private cu privire la documentele desemnate ca fiind clasificate. Mai mult, acestia spun ca lucreaza la redarea propriei arhive catre cetatenii României. „Documentele care, conform prevederilor constitutionale si ale legislatiei în vigoare, privesc siguranta, integritatea teritoriala si independenta statului român nu pot fi date in cercetare decât dupa expirarea unui termen de 100 de ani de la crearea lor. De altfel, asa cum am mai aratat, predarea întregii arhive pe care Serviciul o are in pastrare este unul din obiectivele actualei conduceri a institutiei, intr-un proces complex de redare catre cetatenii României a dreptului de a avea acces la studierea arhivelor fostei Securitati. Subliniem ca SRI respecta dispozitiile legale în vigoare si nu are atributii de control sau de îndrumare a altor institutii în ceea ce priveste activitatea arhivistica a documentelor”, au transmis cei de la Biroul de Presa al SRI. DGIPI nu a raspuns înca unei solicitari similare de a oferi un punct de vedere.
