Medicii de la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iasi atrag atentia asupra unei „pandemii nevazute”. Din ce în ce mai multi pacienti se prezinta cu probleme legate de dependenta de jocurile de noroc. Cresterea este progresiva: acum zece ani nu era niciun pacient, acum sunt zeci la cabinetul fiecarui medic, spune dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru la Institutul Socola si coordonator al programelor nationale No Addict. Acesta explica faptul ca dependenta aceasta este deosebit de periculoasa fiindca accesul este unul foarte usor, de pe canapea sau din pat, nu e nevoie sa mergi fizic ca sa obtii obiectul dependentei. Mai mult, marketingul din spate este atât de agresiv încât si pacientii care reusesc sa se lase sunt prinsi din nou de valul de reclame care se revarsa peste ei din toate directiile: online, pe strada sau la televizor. „E greu sa vorbesc concret de o crestere, dar gânditi-va în felul urmator: acum zece ani nu aveam pe nimeni. Acum vin la cabinet foarte multi, sunt disperati, adusi în special de familii care pur si simplu nu mai stiu ce sa faca: sunt înglodate în datorii, probleme si necazuri. Sunt pacienti care joaca pe ascuns, împrumuta bani de la prieteni, familie, de la banca si îi pierd pe toti”, a explicat dr. Ovidiu Alexinschi. Pierzi controlul complet si te îngropi în jocuri Pacientii pierd controlul treptat, totul porneste de la o distractie din când în când sau de la o activitate care pare a fi de relaxare. Apoi, distractie se transforma în nevoie, se pierde controlul treptat pâna când, spune dr. Alexinschi, se pierde pur si simplu si libertatea. Libertatea de a decide cât joci, ce sume, ce fel de jocuri. „Intri în logica nevoii de joc, de a face chestiunea respectiva, nu mai ai control. Iar accesul este nelimitat: degeaba vorbim de restrictii legale legate de vârsta, care se respecta la fel ca la alcool si tutun. Iar localurile amenajate, foliate, sunt seducatoare, îti dau acea impresie a confidentialitatii, a intimitatii si asta imprima un anumit curaj jucatorilor”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi. Chiar daca numarul internarilor pentru alcool si droguri este într-o crestere vertiginoasa în 2023 fata de anii dinaintea pandemiei, asa cum a relatat „Ziarul de Iasi” analizând cifrele disponibile de la Institutul Socola, pentru jocuri de noroc situatia sta diferit. Exista doar 10 internari oficiale, restul fiind incluse la alcool si droguri, fiindca majoritatea adictiilor din zona jocurilor de noroc vin în co-dependenta cu bautura si cu substantele interzise. „Daca mai si iei o substanta care îti altereaza câmpul constientei, precum alcoolul, pierzi complet frâiele. Se manifesta ca o dorinta de nestapânit de a juca fiindca doar asa obtine relaxarea. Chiar daca pierd sau câstiga; de fapt, eliberarea tensiunii interioare apare chiar si atunci când pierd, important este sa joaca”, a mai explicat dr. Ovidiu Alexinschi. Tratamentul da greu rezultate concrete Tratamentul este foarte complex, presupune un tratament medicamentos, o internare mai îndelungata si consiliere psihologica permanenta. Dar rezultatele sunt greu de cuantificat, pentru ca pacientul, în momentul în care iese din cabinet, are zeci de ispite doar în drumul spre casa, dincolo de accesul pe care-l da doar un simplu telefon mobil inteligent. „Este un fel de cocaina digitala. În alte tari din UE se iau masuri categorice si se interzice publicitatea, pe alocuri chiar integral, legat de astfel de jocuri. Este asimilat altor droguri, asa cum se interzice la tigari. Asta ar fi un pas simplu de facut. Tratamentul este dificil: cu cât îsi acorda pacientul mai mult ragaz si se îndeparteaza de punctul zero, de ultima bucla de joc, cu atât poate sa se refaca circuitele si structurile sale comportamentele. Îi încurajam sa îsi diversifice gândurile de la joc spre alte hobby-uri sau pasiuni pozitive, care nu au impact asupra celor din jur, si îi tratam cu medicamente de tip stabilizatori de dispozitie, care actioneaza pe serotonina, ca sa acorda ragaz acestei psihoterapii, care reprezinta solutia pe termen lung”, a spus dr. Ovidiu Alexinschi.
