La doi ani si jumatate de la intrarea în exercitiul financiar 2021-2027, în care România poate sa traga sume consistente, înca niciun proiect al administratiei judetului nu a intrat în executie, respectiv la decontare n cum explica situatia cei de la CJ „Ne aflam la debutul etapei de programare 2021-2027 si, la data întocmirii prezentei adrese 10 mai a.c., n.r.), Consiliul Judetean a identificat si accesat liniile de finantare deschise prin depunerea Ia autoritatile de management specifice a unui numar de 12 cereri de finantare, aflate în diferite stadii (evaluare, precontractare etc.)”. Aceasta este explicatia administratiei judetului pentru faptul ca, la doi ani si jumatate dupa intrarea în exercitiul financiar european 2021-2027, înca nu se vede niciun contract de finantare pentru anvergura pe acesti sapte ani si, în consecinta, niciun proiect demarat fizic. Raspunsul CJ a venit la interpelarea senatorului Maricel Popa, care a cerut informatii despre fondurile europene atrase în perioada noiembrie 2020 – aprilie 2023. Astfel, daca pentru vechiul exercitiu financiar sunt mentionate proiecte care au adus CJ 70,3 milioane de lei din noienbrie 2020 încoace, pentru viitor sunt în evaluare proiecte prin care se solicita peste 3 miliarde de lei. În prima categorie sunt obiective cunoscute, precum proiectele de restaurare a unor muzee (Bojdeuca, de exemplu), de îmbunatatire a conditiilor din spitale, administrative sau de pregatire a unor documentatii (pentru centura usoara a municipiului Iasi si pentru continuarea proiectului SMID). Deconturi mici, asteptari mari În a doua categorie sunt mentionate 12 proiecte depuse deja sau pregatite pentru solicitarea finantarii. Astfel, în evaluare pentru obtinerea banilor europeni (PNRR) se afla, printre altele, cererea de 100 de milioane de lei pentru dotarea unitatilor de învatamânt din curtea CJ si cea de aproape 60 de milioane pentru dotarea a patru spitale cu echipamente menite sa reduca riscul de infectii intraspitalicesti. În faza de precontractare (tot PNRR) sunt cele 109 milioane destinate consolidarii Spitalului de Pneumoftiziologie. În fine, patru cereri sunt pregatite pentru deschiderea liniilor de finantare, iar doua dintre ele vizeaza construirea a doua spitale noi: Institutul Regional de Medicina Cardiovasculara, care a ratat banii PNRR, si Spitalul de Boli Respiratorii: 1,76 de miliarde de lei, respectiv 879 de milioane. Pe de alta parte, CJ a raportat în 2021 si 2022 venituri din fonduri europene de 87,6 milioane, respectiv 22,73 milioane de lei, în contul platilor efectuate si prefinantarii aferente cadrului financiar 2014-2020. În acelasi interval de timp, CJ a cheltuit 115,5 milioane de lei în 2021 si 102 milioane anul trecut pentru proiectele cu finantare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar care tocmai se încheie. Potrivit Situatiei veniturilor si cheltuielilor de la buget pe care CJ Iasi a trimis-o la Bucuresti pentru anul trecut, pâna la începutul anului în curs înca nu fusese facut niciun decont din PNRR. Stimulentele care pot sa salveze finantarile Amintim ca, pentru 2021-2027, România poate sa acceseze mai multi bani europeni, cu peste 50 la suta mai multi decât în 2014-2020, respectiv 50 de miliarde prin programele stabilite de Bruxelles si înca aproape 30 de miliarde prin Programul National de Redresare si Rezilienta, din care jumatate reprezinta fonduri nerambursabile, iar restul, sub forma de împrumut. Din acest motiv, PNRR are limita fixa de finalizare a proiectelor 31 decembrie 2026, în timp ce proiectele din programele operationale – 2030 (2027 plus termenul „de gratie” de 3 ani). Pe motiv ca toti acesti bani trebuie absorbiti la timp, Guvernul Ciuca a acordat cu larghete sporuri uriase, care merg pâna la 50 la suta din salariul de baza, pentru personalul care se ocupa de proiectele cu finantare europeana. Ramâne asadar de vazut daca la CJ vor fi mai multe cereri pentru fonduri europene si daca acestea se vor concretiza.
