Vesti bune pentru cei care nu pot face fata zilei fara cafea: un studiu pe termen lung, publicat în Frontiers in Aging Neuroscience, a aratat ca cei care consuma cantitati mai mari de cafea au risc redus de a dezvolta boala Alzheimer. Ca parte a Studiului Australian Imaging, Biomarkers and Lifestyle of Aging, cercetatorii de la Universitatea Edith Cowan (ECU) au investigat daca, pe parcursul unui deceniu, consumul de cafea a afectat rata declinului cognitiv a peste 200 de australieni. Cercetatorul principal Dr. Samantha Gardener a spus ca rezultatele au aratat o asociere între cafea si câtiva markeri importanti legati de boala Alzheimer. „Am descoperit ca participantii fara deficiente de memorie si cu un consum mai mare de cafea la începutul studiului aveau un risc mai mic de a trece la o deficienta cognitiva usoara - care adesea precede boala Alzheimer - sau de a dezvolta boala Alzheimer pe parcursul studiului“, a explicat aceasta. Cafeaua, consumata în cantitati mai mari are efecte pozitive în anumite domenii ale functiei cognitive, în special functia executiva, care include planificarea, autocontrolul si atentia. Consumul mai mare de cafea parea sa fie, de asemenea, legat de încetinirea acumularii proteinei amiloide în creier, un factor cheie în dezvoltarea bolii Alzheimer. Dr. Gardener a spus ca, desi sunt necesare cercetari suplimentare, studiul a fost încurajator, deoarece a aratat ca a consuma cafea ar putea fi o modalitate usoara de a ajuta la întârzierea aparitiei bolii Alzheimer. „Este un lucru simplu pe care oamenii îl pot schimba“, a spus ea. „Ar putea fi deosebit de util pentru persoanele care sunt expuse riscului de declin cognitiv, dar care nu au dezvoltat niciun simptom. S-ar putea sa fim capabili sa dezvoltam niste linii directoare clare pe care oamenii le pot urma la vârsta mijlocie si speram ca ar putea avea apoi un efect de durata“. Dubleaza cantitatea Daca de obicei beti doar o ceasca de cafea pe zi, studiul indica faptul ca ar fi mai bine sa va rasfatati cu o ceasca suplimentara, desi un numar maxim de cesti pe zi care a furnizat un efect benefic nu a putut fi stabilit din studiul actual. „Daca ceasca medie de cafea facuta acasa este de 240 g, cresterea la doua cani pe zi ar putea reduce declinul cognitiv cu 8- dupa 18 luni“, a spus Dr. Gardener. „De asemenea, s-ar putea observa o scadere cu 5- a acumularii de amiloid în creier, în aceeasi perioada de timp“. În boala Alzheimer, beta-amiloidul se acumuleaza si se depune formând placi care sunt toxice pentru creier. Studiul nu a putut face diferenta între cafeaua cu cofeina si cea decofeinizata, nici beneficiile sau consecintele modului în care ea a fost preparata (prezenta laptelui si/sau zaharului etc.). Dr. Gardener a spus, însa, ca relatia dintre cafea si functia creierului merita urmarita. „Trebuie sa evaluam daca consumul de cafea ar putea fi recomandat într-o zi ca un factor al stilului de viata menit sa întârzie debutul bolii Alzheimer“, a spus ea. Mai mult decât doar cofeina Cercetatorii nu au stabilit înca cu precizie care dintre constituentii cafelei se afla în spatele efectelor sale aparent pozitive asupra sanatatii creierului. Desi cofeina a fost legata de aceste rezultate, cercetarile preliminare arata ca este posibil sa nu fie singura substanta din cafea care sa contribuie la amânarea bolii Alzheimer. „Cofeina bruta“ este produsul secundar al decofeinizarii cafelei si s-a dovedit ca poate fi la fel de eficienta în prevenirea partiala a deteriorarii memoriei la soareci, în timp ce alte componente ale cafelei, cum ar fi cafestol, kahweol si Eicosanoil-5-hidroxitriptamida au fost, de asemenea, observate ca influenteaza afectarea cognitiva la animale în diverse studii.
