Daca vrei sa dai cuiva un cadou surpriza de Craciun, iar acesta sa fie perceput la maxima lui valoare, vezi sa i se potriveasca, sa nu îl sperie, sa nu îl omoare si, nu în ultimul rând, da-i-l, domnule, în noaptea de Ajun, nu în noiembrie. Spor la cumparaturi! Cica se apropie Craciunul, dar, în egala masura se apropie si Anul nou, Pastele de anul viitor, vacanta de vara. Toate se apropie cu aceeasi viteza. Totusi, localitatile din România, si nu numai, au fost deja îmbracate în haine de sarbatoare, desi mai e o luna pâna atunci. În multe orase s-au deschis chiar de la începutul lui noiembrie asa-numitele Târguri de Craciun, desi titulatura lor este evident gresita din moment ce este, repet, luna noiembrie. E ca si cum ai sarbatori Pastele din ianuarie. În felul asta practic am trece dintr-un târg în altul la jumatatea anului, Târg de Craciun si Târg de Paste… Peste tot e atmosfera de iarna, specifica sarbatorilor, desi nu sunt sarbatori, înca. Si astfel se creeaza cu succes pâna la sarbatoarea propriu-zisa o saturatie de tot ce este legat de respectiva perioada. În Ajun de Craciun deja nu mai e nimic nou, totul are mai bine de o luna vechime, de la brad, la celelalte ornamente. Colindele sunt fumate, costumele de Mos Craciun vor fi devenit o banalitate. Singurele care mai prezinta cât de cât interes în ziua respectiva sunt cadourile pentru ca ele au mereu elementul surpriza care tine strict de momentul propice. Asta daca nu sunt anuntate, evident. Când stii la ce sa te astepti placerea nu mai e asa de mare. Elementul surpriza face toata sarea si piperul întregului ritual al primirii unui cadou si fiecare descoperire a continutului acestuia ar trebui filmata si pastrata în analele istoriei. Sa luam drept exemplu Calul Troian. Cine nu ar fi vrut sa vada fata troienilor în momentul când au descoperit frumusetea de cadou lasata în fata cetatii lor de bietii ahei, care chipurile se retrageau înfrânti? Ar fi fost o poza ori un film de milioane. Probabil toti sareau în jurul obiectului cu bucuria copiilor la vederea bradului de Craciun. E drept, nu toate cadourile surpriza sunt placute si nici bine venite, dar de cele mai multe ori prima impresie conteaza: fata de milioane a celui care îl primeste. De pilda, nu pot sa trec mai departe fara sa amintesc de un cadou cu totul neobisnuit primit de la prieteni, de ziua sa de nastere, cu mare bucurie probabil, de catre maiorul Ghenadi Ciastiakov, un consilier apropiat al comandantului-sef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi. El a deschis cu aceeasi bucurie copilareasca pe care o are oricine cutia învelita frumos în hârtie colorata în care, ce sa vezi, erau câteva grenade adevarate! Si cum nu s-a putut abtine sa nu se joace cu una, aceasta a explodat si, na, ziua s-a terminat si s-a facut brusc noapte. Trecând peste faptul ca ideea în sine a unui asemenea cadou e destul de ciudata pentru ziua de azi, idee care în România ar fi trimis pe oricine la puscarie pentru detinere ilegala de armament (vezi scandalul cu gloantele decorative pe care le-a adus un membru AUR în Parlamentul României acum câteva luni), nu poti sa nu remarci totusi stilul atât de divers în ce priveste umorul si calitatea elementului surpriza de la diferitele popoare din lume. Apropo de acest lucru, de ucraineni si cadourile lor bizare, am citit într-o antologie de curiozitati grecesti o istorisire a lui Athenaios despre un joc al tracilor, al celor care au trait în zona noastra acum câteva sute sau mii de ani, unul la fel de straniu si distractiv pentru ei, pe care îl practicau în timpul unor ospete unde se bea mult. Cica faceau un lat dintr-o funie care atârna deasupra unei pietre ce putea fi usor rasturnata. În urma unei trageri la sorti cu mare veselie se punea „norocosul” câstigator cu gâtul în lat si i se dadea un cutitas în mâna. Dupa aceea, în uralele tuturor petrecaretilor se rasturna bolovanul si se murea de râs privind la individul care încerca sa taie funia cu instrumentul din dotare pentru a se salva. De cele mai multe ori cica reusea… Hazos rau. Continuând cu cadourile surpriza constatam ca în ziua de azi, datorita imaginatiei debordante, lucrurile au evoluat. De exemplu, am vrut sa le fac o surpriza copiilor mei si sa îi duc la un film potrivit vârstei lor, doar ca, ce sa vezi surpriza, înainte de începerea peliculei propriu-zise am fost „placut” impresionati de managerii de la Cinema City cu niste reclame la doua filme de groaza total peste vârsta plozilor care ne-au bagat în toti sperietii stricându-ne toata pofta de film. În urma reclamatiei mele catre Centrul National al Cinematografiei România am primit urmatorul raspuns: „Trailerele prezentate sunt responsabilitatea stricta a exploatantilor de sali, CNC neputând interveni asupra modalitatii de promovare a filmelor. Totusi, întrucât ne dorim ca activitatea din cinematografe sa asigure protectia publicului spectator, în special a minorilor, am trimis o adresa societatii care administreaza cinematograful prin care am solicitat selectarea cu atentie si responsabilitate a trailerelor ce succed filmele încadrate în categoriile de clasificare AG (audienta generala ) sau AP 12.” Speram ca n-au mai fost surprize dupa asta, desi e România unde surprizele se tin lant. O alta surpriza interesanta oarecum asemanatoare a fost când un profesor de la un liceu din Iasi a mers la o piesa de teatru cu elevii lui, peste 20 la numar, iar pe la mijlocul spectacolului a constatat cu stupoare ca actorii simulau scene de sex si foloseau un limbaj mai mult decât explicit. Ce credeti ca a facut profesorul îngrozit? A sarit efectiv pe scena si a început sa certe actorii. Aici cred ca a fost o surpriza în ambele sensuri, adica si pentru spectatori, dar si pentru actori, desi acestia din urma nu aveau nicio vina. Da, deci e o chestie extrem de complicata problema cadourilor în general. Majoritatea oamenilor neglijeaza adevarata lor importanta. Ele ar trebui sa apara atunci când e momentul potrivit, nici mai devreme, nici mai târziu si ar trebui sa fie adaptate la persoana destinatara si la anturajul acesteia, altfel totul va fi ruinat. Ba chiar se pot întâmpla si tragedii, cum am amintit mai sus. Toate aceste elemente sunt importante, si nu trebuie neglijat niciunul ca efectul sa fie cel scontat. Deci, daca vrei sa dai cuiva un cadou surpriza de Craciun, iar acesta sa fie perceput la maxima lui valoare, vezi sa i se potriveasca, sa nu îl sperie, sa nu îl omoare si, nu în ultimul rând, da-i-l, domnule, în noaptea de Ajun, nu în noiembrie. Spor la cumparaturi! Briscan Zara este scriitor si publicist
