Tot frâna distantei si evolutiile neprielnice pe „frontul” A8, coroborat, însa, si cu ritmul accelerat al santierului A7, par sa fi stat la baza unei alte strategii, de data aceasta a Postei Române. E vorba despre o foarte posibila delocalizare a Centrului regional de tranzit al acestei institutii de la Iasi la Roman pe criterii de centralitate geometrica. Prolegomene În data de 30.06.2022 aparea un text în Apix.ro despre cel de-al doilea cel mai mare centru logistic regional al retelei Kaufland din România si al treilea din punctul de vedere cronologic. Aici aflam urmatoarele: „Centrul regional multifunctional Kaufland va fi amenajat pe un teren care are o suprafata de 402.440 mp (40 hectare), iar constructiile propuse de companie vor ocupa 70-. Astfel suprafata construita va fi de 281.708 mp, iar cea desfasurata de 579.513 mp.” Daca va întrebati de ce retailerul a preferat atunci o astfel de implantare periferica în raport cu teritoriul tarii noastre, raspunsul pare a fi destul de simplu: hubul Kaufland, desi categorisit ca fiind regional, urma sa joace un rol transnational, pentru aprovizionarea atât a Moldovei (apusene), cât si a retelei emergente din Republica Moldova. Pe 3.06.2023, Apix.ro revine cu un text, unde se precizeaza ca proiectul Kaufland ar putea începe anul acesta si ca în raportul de mediu, cel mai nou document cu privire la aceasta investitie, se vorbeste (doar) de 70000 mp (7 ha). Sa fi etapizat investitia cei de la Kaufland? Sau au luat în calcul variabile la care noi nu avem înca acces? Nu e deloc linistitoare expectativa Kaufland. Eventualele evolutii neprielnice noua în razboiul din Ucraina si situatia deloc predictibila a Republicii Moldova în ecuatia conflictului s-ar putea sa fie o cauza a unei probabile etapizari a proiectului. A doua cauza, poate chiar cea principala, e una de sorginte domestica: letargia în care s-a adâncit proiectul Autostrazii transcarpatice Iasi-Târgu Mures, inclusiv centura nordica a Iasului (A8), ce pare mai îndepartat decât se prefigura acum doi-trei, poate patru ani, pe când Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei a sustinut doi dintre cei mai activi membri ai ONG-urilor partenere în functii pe lânga Ministerul Transporturilor, fapt ce s-a dovedit deloc productiv, pentru ca acestia si-au închis, simultan cu numirile lor în functii politice, modul de reactie mai contondent de tip civic. N-ar fi exclus ca reteaua de retail sa-si fi revizuit strategia pentru întregul spatiu est-carpatic. S-ar putea sa prefere o strategie de realizare a unor retele comerciale subregionale cu doua-trei centre logistice: unul la Iasi, pentru vreo 10-12 magazine din interiorul frontierelor nationale, un altul, cel mai probabil, la Bacau, pentru partea de vest a Moldovei (apusene), poate si pentru cea sudica, si un al III-lea la Chisinau. Tot frâna distantei si evolutiile neprielnice pe „frontul” A8, coroborat, însa, si cu ritmul accelerat al santierului A7, par sa fi stat la baza unei alte strategii, de data aceasta a Postei Române. E vorba despre o foarte posibila delocalizare a Centrului regional de tranzit al acestei institutii de la Iasi la Roman pe criterii de centralitate geometrica. În plus, într-o stire de acum câteva zile, ce nu s-a „bucurat” de atentia cuvenita din partea presei, aflam ca nu exista finantare pentru breteaua/ bretelele ce vor lega aeroportul, dar si Spitalul Regional de Urgente (SRU) de A8, relatii rutiere, ce vor conecta cele doua obiective la hinterlandul lor teritorial; unul chiar transnational, în cazul aeroportului, care-si realizeaza în prezent 1/3 din traficul de pasageri din surse externe, deservind si Republica Moldova, si partea sud-vestica a Ucrainei. Moara de Vânt sau buturuga mica a Iasului Moara de Vânt e un cartier liliputan al Iasului, în care interventiile urbanistice au fost mult mai modeste decât în cazul altor cartiere iesene: blocuri înca putine si o trama stradala în buna parte asfaltata, dar formata din strazi înguste si încâlcite, de sorginte rurala. Ignorata pâna acum, aceasta zona devine epicentrul dezvoltarii Iasului ca metropola regionala, obiective importante ce vor asigura aceasta calitate a orasului nostru la nivelul Moldovei fiind proiectate si localizate aici sau în proximitate: dezvoltarea aeroportului, SRU, stadionul, sala polivalenta, un cartier (pseudo)smart, cu blocuri înghesuite, unele si de zece etaje. În lipsa unor alternative rutiere la ceea ce ofera acum ulitele de factura rurala ale Morii de Vânt, aceste obiective importante la nivel regional nu vor putea fi accesate. Strategii upside down la Iasi În finalul textului de astazi va propun sa trecem în revista si câteva termene de finalizare ale proiectelor mari ale orasului nostru din aceasta rascruce de vânturi: - Termenul final de executie al Terminalului 4 al aeroportului iesean – sfârsitul anului 2023; cel mai probabil, livrarea va fi la începutul anului 2024; - Livrarea Spitalului Regional de Urgente (SRU) – 2027, cel mai probabil. - Cele doua mari proiecte sportive, stadionul si sala polivalenta, nu au înca termene definite. Si nici finantare, asa ca: slava municipalitatii! - Livrarea centurii nordice a Iasului (parte a A8) – 2030, dupa spusele unui specialist din CNIR. Si sa nu uitam! Exista riscul ca miile de participanti la Campionatul Mondial ESports, ce se va desfasura la final de august, sa fie nevoiti sa învinga marele santier al parcarii aeoportului în drumul lor spre Iasi. (Pe data viitoare) George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
