Austria încearcă să explice de ce a dat vize unor parlamentari ruşi puşi pe lista sancţiunilor

Austria a stârnit controverse dupa ce a eliberat vize pentru o serie de politicieni rusi sanctionati, pentru ca acestia sa poata participa la o viitoare reuniune a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa (OSCE). Ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, a explicat într-un interviu pentru „The Washington Post” ca aceasta decizie a fost o „necesitate”. Întrebat de ce a eliberat aceste permise, din moment ce stia ca îi deranjeaza pe vecini si aliatii sai, seful diplomatiei din Austria a mentionat ca si fostul dictator libian Muammar Gaddafi sau fostul presedinte iranian Mahmoud Ahmadinejad au fost lasati sa vina la New York si sa participe la Adunarea Generala a ONU, desi erau vizati de sanctiuni internationale. „Avem un acord de sediu, la fel ca si cu ONU, întrucât Viena este sediul a aproximativ 40 de organizatii internationale. Si în acest acord de sediu, ca în oricare altul, avem obligatia, conform dreptului international, de a permite accesul delegatiilor tarilor membre. Este similar cu Statele Unite, în ceea ce priveste New York-ul. Gaddafi a fost la Adunarea Generala, Ahmadinejad a fost acolo. Asa ca acest lucru se aplica aici. Nu se pune problema daca vrem sau nu (sa-i admitem pe parlamentarii rusi). Este o necesitate. În prezent, ne aflam într-o lupta pentru a apara un sistem international bazat pe reguli, un sistem în care legile sunt respectate. Ar trebui sa fim foarte atenti ca Occident, ca lume libera, sa nu dam impresia ca suntem selectivi atunci când aplicam dreptul international, pentru ca exact acesta este narativul rus”, a explicat Alexander Schallenberg în interviul pentru The Washington Post. CALCULUL GRESIT ASUMAT DE AUSTRIA Seful diplomatiei de la Viena crede ca se poate spune ca la 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, Europa a fost „data afara din paradis”. „A fost ca o galeata cu gheata geopolitica aruncata în fata noastra, smulgându-ne brutal din visele noastre cu ochii deschisi”, a spus Schallenberg aratând ca tari precum Austria, Germania si altele platesc acum un pret economic pentru ca „au investit foarte mult în Rusia, Belarus si Ucraina”. „Dar presupunerea pe care am avut-o, poate, în trecut, ca putem minimiza riscurile politice prin crearea de dependente economice reciproce, s-a dovedit a fi gresita în cazul statelor autoritare”, a recunoscut ministrul austriac de extene. SCHALLENBERG: GEOGRAFIA NU SE SCHIMBA. RUSIA VA RAMÂNE PARTE DIN CULTURA NOASTRA Totusi, întrebat daca vede posibil un viitor post-rusesc pentru Europa, Schallenberg a spus ca „geografia nu se schimba, istoria nu se schimba, iar Rusia va ramâne cea mai mare tara a Europei”. „Rusia va ramâne parte din cultura noastra. Vorbim despre Ceaikovski, vorbim despre Dostoievski si altii. Avem secole de istorie comuna, vremuri bune si vremuri rele”, a aratat el. „Dar decuplarea este necesara si întelegem ca nu va exista o revenire la statu quo ante cu Rusia. Rusia va fi în continuare acolo si va trebui sa tratam cumva cu ei”, a comentat Schellenberg. El a declarat ca obiectivul imediat este ca ucrainenii sa îsi recâstige independenta deplina, suveranitatea si integritatea teritoriala. „Si apoi ne vom putea gândi cum sa ne ocupam de rusi. Dar, între timp, nu ar trebui sa distrugem în mod intentionat platformele de care am putea avea nevoie (pentru dialogul cu Rusia)”, considera Schallenberg. CE ÎL SPERIE PE VIKTOR ORBAN Întrebat de vecina Ungaria a lui Viktor Orban, care a amenintat de câteva ori cu dreptul de veto si a dat dovada de bunavointa fata de Rusia, Schallenberg a admis ca Orban reprezinta într-o anumita masura o problema ideologica pentru proiectul european. Ministrul austriac crede ca premierul Ungariei are „îndoieli profunde” fata de integrarea europeana si valorile acesteia, însa în acelasi timp, el este nevoit sa tina cont de faptul ca marea majoritate a populatiei maghiare vrea ca Ungaria sa faca parte din UE si NATO. Pozitia de neutralitate înscrisa în Constitutia Austriei a permis însa Vienei sa nu trimita arme în Ucraina. „Neutralitatea noastra este o neutralitate pur militara. Dar Austria nu a fost în niciun moment neutra în ceea ce priveste valorile de principiu. Pozitia noastra este foarte clara - solidaritate deplina cu Ucraina. Daca puneti la un loc ajutorul umanitar, public si privat, suntem printre primele tari europene care ajuta Ucraina. Suntem în deplina sincronizare cu fiecare masura luata de Uniunea Europeana. Singurul lucru pe care nu îl facem este sa nu livram arme. Dar nu împiedicam pe nimeni altcineva sa faca acest lucru”, a aratat Schallenberg.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi