Vom sarbatori la Iasi, pe 9 iunie, de Ziua Europeana a Arhivelor, o institutie fundamentala creata de Reglementul Organicesc al Moldovei si înfiintata, sub conducerea Agai Gheorghe Asachi, pe 1 ianuarie 1832. De acea, aventura institutionala a Arhivelor Statului Moldovei, cum a fost ea denumita la întemeiere, nu poate fi deslusita fara o referinta la parintele ei fondator, un personaj care a influentat crucial stiinta, cultura si istoria Moldovei moderne, un erou civilizator caruia orasul Iasi, printr-un document al primariei din 1869, îi multumea, la trecerea sa în vesnicie, numindu-l „parintele istoriei, poeziei si literaturii române din timpul sau, întemeietorul presei si artei dramatice si tipografice din Moldova”. Nascut în târgul Hertei în 1788 si stramutat cu familia la Iasi, în 1805, tânarul inginer cu cunostinte de arhitectura, Gheorghies Asachi face studii la Lemberg, Viena si Roma cu o deschidere intelectuala uimitoare, cea care va nutri activitatea sa viitoare de polihistor: matematici superioare, arheologie, pictura si sculptura, literatura clasica si istorie. Cu o curiozitate insatiabila va cerceta la Roma arhivele Vaticanului pentru a gasi documente privitoare la români si ca urmare a acestei experiente va cere mai târziu, odata ajuns arhivist al statului, copii „vidimate” (transcrieri legalizate) de pe acestea. Reîntors la Iasi, în 1812, descopera ca singura îndeletnicire necontrolata de mafia fanariotilor greci este aceea de inginer hotarnic de mosii (cadastrul de astazi) pentru care trebuia nu numai o buna cunoastere a limbii române, dar si capacitatea de a descifra vechile pergamente scrise în chirilica. Cum litigiile asupra proprietatilor funciare erau în floare, Asachi va reusi sa îl convinga pe domn de necesitatea înfiintarii unei forme de scolarizare în limba româna a acestor viitori ingineri hotarnici în cadrul scolii domnesti de la Iasi. 1814 este data de începere a activitatii sale pe tarâmul învatamântului superior tehnic la Iasi. Dupa elaborarea machetei sigiliului domnesc, Asachi este trimis la Viena, 1822-1827, ca agent diplomatic, pozitie din care si-a continuat activitatea de depistare a documentelor referitoare la români aflate în arhive straine si a constientizat nevoia organizarii unui astfel de serviciu si în principate. Un astfel de articol programatic publica, în 1829, în nou înfiintata sa revista Albina Româneasca. Cum principatele trec, în urma pacii de la Adrianopol din 1829, sub autoritatea conducerii tariste, carora Imperiul Otoman, putere suzerana înfrânta în razboi, le cedase accesul la gurile Dunarii, guvernatorul celor doua principate va fi numit contele Pavel Kiseleff, cel care va organiza un comitet de lucru privind modernizarea legislativa si institutionala a celor doua provincii. Secretarul comitetului va fi Gheorghe Asachi. În urma elaborarii celor doua prime forme de constitutii pentru principate, Regulamentele Organice, vor fi înfiintate, între alte structuri ale puterii judecatoresti si executive, si arhivele statului, în iunie1831 în Valahia si în ianuarie1832 în Moldova. Postul de arhivist al statului era legiferat a fi rang boieresc. Gheoghe Asachi fusese deja numit comis de Ionita Sandu Sturza, în 1823, pentru „trudile si credincioasele slujbe ce au adus acestui pamânt al Moldaviei”, precum si pentru „bunile si cinstitele sale personale purtari, care haractirisasc pe un credincios supus” astfel încât din acel moment s-a gasit „însamnat la izvodul boierilor acestui pamînt”. Pe 20 septembrie 1827, la Iasi, acelasi domn emite un „pitac gospod dat dumisale comisului Gheorghe Asachi” prin care este ridicat la rangul de vel aga pentru fructuoasa sa activitate diplomatica. Cum activitatea sa prodigioasa în cadrul comisiilor reunite îi era cunoscuta contelui Kiseleff, iar rangul de aga era deja obtinut, numirea lui Gheorghe Asachi în fruntea arhivelor statului de catre generalul Mircovici, vicepresedinte si loctiitorul lui Kiseleff, însarcinat cu guvernarea Moldovei, s-a dovedit o simpla formalitate. Astfel, cea dintâi lucrare primita în cancelaria arhivei, cu nr. 1 pe 1 ghenarie 1832, a fost urmatoarea: „Arhon aga, Ma grabesc a va înstiinta ca din vointa dumisale împuternicitului prezident al Divanurilor, dumneavoastra sînteti rînduit a fi arhivist Obstestei Obicinuitei Adunari. Va poftesc ca primind încredintarea cinstirei mele. Iscalit, Mircovici Nr.22, 1 ghenar 1832 [numarul de emitere din cancelaria Divanului] Catra dumnealui aga Gheorghe Asachi”. (Continuarea în editia din 8 iunie a Ziarului de Iasi) Nota. Traducerile si informatiile sunt preluate din Gh. Ungureanu, Gheorghe Asachi, Directia Generala a Arhivelor Statului, seria „Figuri de arhivisti români”, Bucuresti, 1969. Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Nationale, Filiala Iasi si scriitor
