Directorul Directiei Judetene pentru Cultura prezinta toate explicatiile despre lucrarile de restaurare finalizate în Ticau si despre cele care stau sa înceapa la alte cladiri din mostenirea culturala a orasului. Apoi, spune el, vizitati Bojdeuca începând cu 15 decembrie, când se va redeschide pentru public, ca sa va convingeti acasa la Ion Creanga daca lucrarile au fost facute asa cum trebuie. Lista Monumentelor Istorice din Iasi mentioneaza 1634 de obiective, dintre care jumatate sunt asezari si situri arheologice, iar cealalta jumatate, constructii, monumente, cladiri de patrimoniu. Sunt foarte multe, daca e sa comparam numarul lor cu cel al angajatilor institutiei care trebuie sa le supravegheze înfatisarea si integritatea – doar doi, dintr-o schema de personal cu noua posturi. De ce atât de putini? Din cauza veniturilor foarte mici, care ajung la doar 3700 de lei salariul net al unui consilier superior, gradatia 5, cu 20 de ani vechime, dupa cum ne-a spus Bobi Apavaloaei, directorul Directiei Judetene pentru Cultura Iasi. Dar veniturile acestea mici nu s-au vazut atunci când, brusc, foarte multa lume si-a amintit ca exista o Casa memoriala a lui Ion Creanga si a descoperit ca aceasta a trecut printr-un santier de restaurare. „Ne bucura aceasta aplecare catre patrimoniu, catre viata oamenilor de litere care au trait aici, la Iasi, si a caror opera este de importanta nationala”, a declarat Bobi Apavaloaei în Studioul TV al Ziarului de Iasi. Bojdeuca era în prag de prabusire în primul rând din cauza terenului instabil si a pânzei freatice ridicate, a explicat el. De fapt, casa era într-o situatie proasta înca din timpul lui Creanga, a început povestea directorul de la Cultura. Parcursul acestei constructii, a extinderii si amenajarii curtii, a ridicarii muzeului menit sa pastreze lucrurile valoroase care nu pot fi expuse în Bojdeuca, cum a decurs santierul început cu aproape doi ani în urma, unde si în ce conditii s-a intervenit pentru restaurarea ei – a fost prezentat în interviu de directorul Directiei de Cultura, care a oferit toate detaliile în interviul acordat Ziarului de Iasi. Deosebirea fata de alte constructii vechi, cum sunt casele din Muzeele satelor, este ca Bojdeuca va fi deschisa în permanenta, fie vara, fie iarna. Prin urmare, exponatele trebuie sa aiba asigurata o temperatura de minim 5 grade, chiar daca nu se poate face focul ca în vremea lui Creanga si nici nu poate fi pus un resou în priza ca în vremurile de mai încoace. Solutia aplicata nu este la vedere pentru vizitatori, iar Bobi Apavaloaei a explicat pe parcursul dialogului din redactia Ziarului de Iasi în ce consta sistemul de încalzire. Dar Bojdeuca din Ticau e pâna la urma un caz fericit: a fost restaurata, sansa primita si de alte câteva cladiri de patrimoniu iesene. Ce se întâmpla cu cele care înca asteapta sa intre în santier, precum Clopotnita Sf. Spiridon, unde se afla cel mai vechi ceas în functiune din Tarile Române, Palatul Beldiman, Podul de Piatra, fosta Manufactura de Tutun, dar si obiective aflate în proprietate privata, Casa Ralet sau Fabrica de Caramizi de la Ciurea? Directorul Directiei de Cultura a descris situatia unora dintre ele si când vor intra în santier. În ultima parte a interviului, Bobi Apavaloaei a mentionat necesitatea înnoirii legislatiei referitoare la conservarea patrimoniului, dar si motivele pentru care un nou Plan Urbanistic General, asteptat de altfel de 20 de ani, trebuie sa intre în vigoare cât mai repede.
