Nivelul cel mai ridicat al ratei sinuciderilor a fost înregistrat în 2022 în judetul Harghita (27,2 decedati la 100.000 de locuitor) si în judetul Covasna (18,6 decedati la 100.000 de locuitor), iar cel mai scazut în judetul Ilfov (4,5 decedati la 100.000 de locuitor), judetul Vâlcea (3,8 decedati la 100.000 de locuitori) si în Municipiul Bucuresti (3,9 decedati la 100.000 de locuitori). Institutul National de Statistica a lansat vineri o publicatie de sinteza care pune la dispozitie tabloul detaliat la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, cu 111 indicatori de dezvoltare durabila la nivelul regiunilor de dezvoltare. Potrivit lucrarii, mortalitatea cauzata de diabetul zaharat a înregistrat o crestere semnificativa în perioada 2008-2022, fiind aproape dubla în anul 2022, fata de 2008 la nivel national. De asemenea, rata de obezitate pentru România se afla, în anii 2008 si 2014, sub tinta de 10- populatie obeza stabilita în Strategia nationala pentru dezvoltarea durabila a României 2030. În perioada 2008-2019, rata medie anuala de crestere a ponderii populatiei obeze a fost de 3,33-, iar, în perspectiva unei evolutii asemanatoare, indicatorul ar putea ajunge la 15,6- în anul 2030. Lucrarea mai arata ca rata nascutilor vii de catre mame adolescente (10-14 ani) a fost relativ constanta în perioada 2008-2022, (1,2 nascuti vii la 1.000 de femei în anul 2008 si 1,3 în anul 2022). ”Rata sinuciderilor a scazut în perioada 2008-2022, de la 11 decedati la 100.000 de locuitori în anul 2008, la 8,9 în anul 2022, rata medie anuala de crestere din aceasta perioada fiind de -1,48-. Prin mentinerea ratei medii anuale de crestere din perioada 2008-2022, la nivel national, tinta de reducere cu o treime a mortalitatii cauzate de sinucideri poate fi atinsa (6,7 decedati la 100.000 de locuitori) în anul 2040. Un numar de 6 judete au atins deja tinta de reducere cu o treime fata de nivelul anului 2018 a mortalitatii cauzate de sinucideri, respectiv Bacau, Gorj, Sibiu, Suceava, Teleorman si Vâlcea. Prin mentinerea ratei medii anule de crestere din perioada 2008-2022, un numar de cinci judete vor atinge tinta de reducere cu o treime fata de nivelul anului 2018 a mortalitatii cauzate de sinucideri pâna în anul 2030, respectiv Bihor, Caras-Severin, Covasna, Ilfov si Salaj”, arata lucrarea INS. Comparativ cu anul 2008, în anul 2022, cinci judete (Bihor, Covasna, Iasi, Ilfov si Vâlcea) au avut cea mai mare scadere, de aproximativ 6 decedati la 100.000 de locuitori, cu o rata medie anuala de crestere cuprinsa între -1,97 si -6,23-. La polul opus se situeaza judetele Arges, Bistrita-Nasaud, Botosani, Braila, Buzau, Dolj, Harghita si Mehedinti, unde au fost înregistrate cresteri ale numarului de decese. ”În anul 2022, nivelul cel mai ridicat al ratei sinuciderilor a fost înregistrat în judetul Harghita (27,2 decedati la 100.000 de locuitor) si în judetul Covasna (18,6 decedati la 100.000 de locuitor), iar cel mai scazut în judetul Ilfov (4,5 decedati la 100.000 de locuitor), judetul Vâlcea (3,8 decedati la 100.000 de locuitori) si în Municipiul Bucuresti (3,9 decedati la 100.000 de locuitori)”, arata lucrarea. Lucrarea a fost elaborata, pe baza ultimelor date statistice disponibile, de un grup de experti ai Institutului National de Statistica din cadrul proiectului privind dezvoltarea cadrului strategic si institutional pentru implementarea Strategiei Nationale pentru Dezvoltarea Durabila a României – 2030 (SNDDR 2030), coordonat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabila, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. În România, rata nascutilor vii de catre mame adolescente (10-14 ani) a fost relativ constanta în perioada 2008-2022, (1,2 nascuti vii la 1.000 de femei în anul 2008; 1,3 în anul 2022), înregistrând o rata medie anuala de crestere de 0,57-. Rata nascutilor vii de catre mame adolescente (15-19 ani) a scazut în perioada 2008- 2022 de la 37,1 în anul 2008 la 28,8 nascuti vii la 1.000 de femei în anul 2022 înregistrând o rata medie anuala de crestere de -1,79-. Tendinta de reducere a ratei nascutilor vii de catre mame adolescente (15-19 ani) s-a mentinut în toate regiunile de dezvoltare cea mai mare rata fiind înregistrata în regiunea Centru (40,5 nascutii vii) si cea mai mica în regiunea Bucuresti-Ilfov (12,1 nascuti vii), cu o diferenta de 28,4 nascuti vii la 1.000 de femei din grupa respectiva de vârsta, în anul 2022. Prin mentinerea ratelor medii anuale de crestere din perioada 2008-2022, este posibil ca în anul 2030 sa se ajunga la 1,4 nascuti vii la 1.000 de femei în cazul mamelor adolescente cu vârsta între 10 si 14 ani si la 24,9 nascuti vii la 1.000 de femei în cazul mamelor adolescente cu vârsta între 15 si 19 ani. În perioada 2008-2022 rata mortalitatii cauzata de bolile cardiovasculare, diabet si de bolile respiratorii a crescut la nivel national cu rate medii anuale de crestere de 1,09-, 4,64- si respectiv de 7,76-. La nivel regional, rata mortalitatii cauzata de bolile cardiovasculare si respiratorii avea aceeasi tendinta de crestere în toate regiunile de dezvoltare, cea mai mare rata medie anuala de crestere, în perioada 2008-2022, înregistrându-se în regiunea Bucuresti-Ilfov (9,53-) pentru rata mortalitatii cauzata de bolile respiratorii, iar pentru rata mortalitatii cauzata de bolile cardiovasculare în regiunea Sud-Est (2,11-). Mortalitatea cauzata de diabetul zaharat a înregistrat o crestere semnificativa în perioada 2008-2022, fiind aproape dubla în anul 2022, fata de 2008 la nivel national. Rata medie anuala de crestere pentru rata mortalitatii cauzata de diabet din perioada 2008-2022 a înregistrat valori pozitive cuprinse între 1- în regiunea Centru (16,2 decedati la 100.000 locuitori) si 12,10- în regiunea Sud-Muntenia (48,5 decedati la 100.000 locuitori) în anul 2022. În acelasi timp se observa o tendinta de scadere a ratei mortalitatii cauzata de diabet, cea mai importanta scadere înregistrându-se în regiunea Bucuresti-Ilfov de 4,0 decedati la 100.000 locuitori în anul 2022 cu o rata medie anuala de crestere de -3,72- în perioada 2008-2022. Abordarea UE si în consecinta si a României în ceea ce priveste bolile netransmisibile implica pe de o parte un raspuns integrat, axat pe prevenire în toate sectoarele si domeniile de politica, si pe de alta parte initiative de consolidare a sistemelor de sanatate. Rata mortalitatii neonatale (0-27 zile) a scazut în perioada 2008-2022, de la 6,2 decedati la 1.000 nascuti-vii în anul 2008, la 3,5 în anul 2022, rata medie anuala de crestere din aceasta perioada fiind de -4,06-. Comparativ cu anul 2008, în anul 2022 la nivel de judet, în Caras-Severin si Satu Mare au fost înregistrate scaderi semnificative, de aproximativ 7 decedati la 1.000 nascutivii, cu o rata medie anuala de crestere de -5,31-, respectiv -5,95-. La polul opus se situeaza judetele Giurgiu, Hunedoara, Salaj si Teleorman, unde au fost înregistrate cresteri ale deceselor. În anul 2022, între judete exista discrepante mari, nivelul cel mai ridicat al ratei mortalitatii neonatale a fost înregistrat în judetul Salaj (7 decedati la 1.000 nascuiti vii, cu o rata medie anuala de crestere de 0,89-), iar cel mai scazut în judetul Ialomita (0,9 decedati la 1.000 nascuti vii, cu o rata medie anuala de crestere de -13,93-). Cele mai multe decese neonatale au loc în prima saptamâna de viata, iar principalele cauze sunt nasterea prematura, complicatiile legate de nastere (asfixia sau lipsa respiratiei la nastere), infectiile si malformatiile congenitale. În perioada 2008-2022, rata deceselor cauzate de tumori a înregistrat un trend ascendent, crescând de la 206,2 decese cauzate de tumori la 100.000 de locuitori în anul 2008 la 240,4 în anul 2022. Pentru atingerea tintei SNDDR 2030 de reducere cu o treime a ratei deceselor cauzate de tumori în anul 2030 (177 decese) este necesara o rata medie anuala de crestere de -3,75-. La nivelul regiunilor de dezvoltare ratele medii anuale de crestere din perioada 2008- 2022 au valori cuprinse între 0,71- în regiunea Centru si 1,69- în regiunea Sud-Est. Conform acestor rate evolutia indicatorului are un sens opus tintei SNDDR 2030. În regiunea Bucuresti-Ilfov rata deceselor cauzate de tumori a scazut de la 237,8 în anul 2008 la 233,4 decese la 100.000 de locuitori, cu o rata medie anuala de crestere de -0,13-. Tinta SNDDR 2030 de reducere cu o treime a deceselor cauzate de tumori, (173,5 decese), ar putea fi atinsa în anul 2030 cu o rata medie anuala de crestere de -3,64-. O posibila explicatie obiectiva a nivelului ridicat al deceselor cauzate de tumori în România este aceea ca se manifesta efectele dezastrului de la Cernobîl. În perioada 2008-2022, rata mortalitatii materne a scazut de la 13,5 în anul 2008 la 13,0 decese materne la 100.000 nascuti-vii în anul 2022, cu o rata medie anuala de crestere de -0,27-. Mentinerea ratei medii anuale de crestere, din perioada 2008-2022, poate conduce la scaderea ratei mortalitatii materne în anul 2030 la 12,7 decese materne la 100.000 nascuti vii. La nivel regional rata mortalitatii materne a scazut în anul 2022, fata de anul 2008, în regiunile Centru de la 21,6 la 9,3 decese materne la 100.000 nascuti-vii, Sud-Est de la 21,3 la 10,4 decese si Nord-Vest de la 6,9 la 4,2 decese. Rata mortalitatii materne a crescut în anul 2022, fata de anul 2008, în regiunile Sud-Muntenia de la 15,8 la 27,1 decese materne la 100.000 nascuti-vii, Nord-Est de la 9,4 la 18,9 decese si în regiunea Bucuresti-Ilfov de la 4,1 la 22,4 decese. În anul 2022, comparativ cu anul 2021, rata mortalitatii materne a crescut numai în regiunea Sud-Est cu 1,5 decese materne la 100.000 nascuti-vii. În celelalte regiuni de dezvoltare s-au înregistrat scaderi în anul 2022, fata de anul anterior, cu valori cuprinse între -30,1 decese (Nord-Vest) si -3,3 decese (Centru). Deficitul de medici de familie în anumite judete, numarul scazut de paturi, lipsa de educatie si informare, a dotarilor din maternitati, precum si lipsa fondurilor caselor de asigurari de sanatate sunt doar câteva dintre motivele pentru care România are o rata destul de ridicata a mortalitatii materne. În perioada 2008‐2022 rata mortalitatii copiilor sub 5 ani s‐a îmbunatatit înregistrând valori de la 12,9 în anul 2008 la 7,4 decedati sub 5 ani la 1.000 nascuti vii în anul 2022 si o rata medie anuala de crestere de -3,89-, dar cu mentinerea unor valori înca ridicate. Daca aceasta rata medie anuala de crestere din perioada 2008-2022 se mentine, rata mortalitatii copiilor sub 5 ani poate ajunge la 5,4 decedati la 1.000 nascuti vii în anul 2030. Tendinta de reducere a ratei mortalitatii copiilor sub 5 ani se mentine în toate regiunile de dezvoltare în perioada 2008-2022, cea mai mare scadere fiind înregistrata în regiunea Sud-Muntenia (-7,2 decedati la 1.000 nascuti vii) si cea mai mica în regiunea Centru (-3,9 decedati la 1.000 nascuti vii), în anul 2022 comparativ cu anul 2008. În anul 2022, nivelul ratei mortalitatii copiilor sub 5 ani la 1.000 nascuti vii a înregistrat cea mai mare valoare în regiunea Sud-Est (8,7 decedati) iar cea mai mica în regiunea Bucuresti-Ilfov (3,6 decedati) diferenta între aceste regiuni fiind de 5,1 decedati sub 5 ani la 1.000 nascuti vii. Rata mortalitatii infantile si a copiilor cu vârsta sub 5 ani a scazut foarte mult, datorita evolutiei medicinei si a aparatelor performante. Un rol important în acest sens îl joaca si sanatatea materna si a nou-nascutilor, observându-se ca din ce în ce mai multe femei se duc la control medical de cel putin patru ori în timpul sarcinii. Rata de obezitate pentru România se afla, în anii 2008 si 2014, sub tinta de 10- populatie obeza stabilita în SNDDR 2030. În anul 2019, se înregistra o crestere a ponderii populatiei obeze în totalul populatiei rezidente atât fata de anul 2014 (+1,6 p.p.) cât si fata de anul 2008 (+3,3 p.p.) si tinta de 10- era depasita cu 0,9 p.p. Ponderea populatiei obeze din România în anul 2019 (10,9-) a fost mai mica cu 5,6 p.p. comparativ cu nivelul UE (16,5-). În perioada 2008-2019, rata medie anuala de crestere a ponderii populatiei obeze a fost de 3,33-, iar, în perspectiva unei evolutii asemanatoare, indicatorul se va îndeparta de tinta stabilita si ar putea ajunge la 15,6- în anul 2030. Cu toate acestea, atât la nivelul UE, cât si în cazul României se înregistreaza un trend crescator al ratei de obezitate, iar indicatorul trebuie atent analizat de decidentii politicilor de sanatate publica. La nivel regional, în doar doua regiuni din opt se înregistra, în anul 2019, o rata a obezitatii sub tinta de 10-: regiunea Bucuresti-Ilfov (6,9-) si regiunea de Vest (8,8-). Rata de obezitate din regiunea Centru (13,8- în 2019) este cu 6,9 p.p. mai mare decât cea înregistrata în regiunea Bucuresti-Ilfov (6,9- în 2019) si cu 2,9 p.p. mai mare decât media pe tara în 2019 (10,9-). Din cele opt regiuni ale României, în sapte se înregistreaza un trend crescator, astfel ca, daca se va pastra rata medie anuala din perioada 2014-2019, în anul 2030 aceste regiuni vor depasi tinta de 10- stabilita în SNDDR. În acest context, este necesara adoptarea unor masuri de sanatate publica, atât la nivel de tara, cât si pe fiecare regiune în parte, în functie de specificul ei, pentru corectia evolutiei indicatorului pentru atingerea tintei, releva lucrarea.
