Ascunsi sub norii maronii de amoniac care acopera planeta Jupiter exista alti nori care, la fel ca cei de pe Terra, sunt compusi din apa. Si, tot ca pe Terra, fulgerele sunt generate adeseori în interiorul acestor nori - o imagine stranie observata de mai multe vehicule spatiale care au "vizitat" cea mai mare planeta din Sistemul Solar, inclusiv sonda Juno, lansata de NASA în 2011, informeaza Reuters, citata de Agerpres. Datele obtinute de sonda spatiala Juno au furnizat noi informatii ce arata ca mecanismele aflate în spatele fulgerelor produse pe Jupiter sunt similare celor de pe Terra, în pofida diferentelor considerabile care exista între cele doua planete. Terra este o planeta telurica relativ mica. Jupiter, ce poarta numele unui zeu reprezentat în epoca Romei Antice sub forma unei zeitati care arunca fulgere, este o giganta gazoasa atât de mare, încât toate celelalte planete din sistemul nostru solar ar putea încapea în interiorul ei - aproximativ 1.300 de planete de marimea Pamântului. Examinând cinci ani de date de înalta rezolutie obtinute de receptorul radio de la bordul sondei Juno în timp ce aceasta plutea în jurul lui Jupiter, oamenii de stiinta au descoperit ca procesul de initiere a fulgerelor pe aceasta planeta "pulseaza" într-un ritm similar cu cel observat în interiorul norilor de pe Terra. Impulsurile observate pe Jupiter ca niste sclipiri stralucitoare erau initiate la intervale de timp de circa o milisecunda, similare celor din timpul furtunilor de pe Pamânt. Fulgerele reprezinta cea mai puternica sursa electrica de origine naturala de pe Terra. "Fulgerul este o descarcare electrica initiata în interiorul norilor de furtuna. Particulele de gheata si de apa din interiorul norului se încarca electric prin coliziuni între ele si formeaza straturi de particule cu sarcina de aceeasi polaritate", a declarat cercetatoarea în stiinte planetare Ivana Kolmasova de la Institutul de Fizica Atmosferica din cadrul Academiei de Stiinte din Praga, coordonatoarea studiului publicat în aceasta saptamâna în revista Nature Communications. "Prin acest proces, un urias câmp magnetic este format si descarcarea poate sa fie initiata. Aceasta explicatie este cumva simplificata, deoarece oamenii de stiinta înca nu sunt complet siguri de ceea ce se petrece cu exactitate în interiorul norilor de furtuna", a adaugat ea Existenta fulgerelor pe Jupiter a fost confirmata atunci când emisii radio la frecvente audibile au fost înregistrate în 1979 de o sonda spatiala lansata de NASA, Voyager 1, care calatorea prin Sistemul Solar. S-a demonstrat ca si celelalte planete gazoase din Sistemul Solar - Saturn, Uranus si Neptun - prezinta fenomenul de fulger. Exista anumite date ce sugereaza prezenta fulgerelor si în norii planetei telurice Venus, desi existenta lor ramâne înca o chestiune aflata în dezbatere. Alte studii au detaliat si alte asemanari între procesele de formare a fulgerelor pe Jupiter si pe Terra. De exemplu, ratele de producere a fulgerelor pe cele doua planete sunt similare, desi distributia acestora pe Jupiter este diferita fata de cea care exista pe Pamânt. "Pe Terra, regiunile tropicale sunt cele mai active. Majoritatea fulgerelor de pe Jupiter se produc însa la latitudini medii, precum si în regiunile polare. Noi nu avem aproape deloc o astfel de activitate (fulgere - n.red.) în apropiere de regiunile polare ale Pamântului. Deci, conditiile de formare a norilor de furtuna de pe Jupiter si a celor terestri sunt probabil foarte diferite", a adaugat Ivana Kolmasova. "Au existat câteva încercari de a compara puterea fulgerelor bazate pe masuratori optice si s-a ajuns la concluzia ca fulgerul de pe Jupiter ar putea fi comparabil cu cel mai puternic fulger terestru", a mai spus cercetatoarea ceha, adaugând ca alte analize de acest tip sunt planificate în viitor. Planeta Jupiter este compusa în principal din hidrogen si heliu, prezentând si mici cantitati de alte gaze. Dungile si câteva furtuni (ce apar sub forma unor pete) domina aspectul colorat al lui Jupiter, cea de-a cincea planeta de la Soare, ce are un diametru de aproximativ 143.000 de kilometri. Sonda spatiala Juno orbiteaza planeta Jupiter din 2016 si a obtinut informatii despre atmosfera sa, structura interna, câmpul magnetic intern si regiunea din jurul acestuia, create de magnetismul intern al planetei.
