Oamenii de stiinta americani spun ca pot efectua un test de sânge pentru a verifica cât de repede îmbatrânesc organele interne ale unei persoane si chiar pentru a estima care dintre ele ar putea ceda primele. Un test de sânge poate estima acum ce organ din corpul unei persoane este posibil sa cedeze curând, potrivit oamenilor de stiinta de la spitalul universitar Stanford, din California. Aceasta metoda poate determina rata de îmbatrânire a organelor si poate evalua riscul unor boli precum Alzheimer, diabet si boli de inima. Echipa de la Stanford spune ca poate monitoriza 11 parti importante ale corpului, inclusiv inima, creierul si plamânii. Ei au încercat acest test pe mii de adulti, majoritatea de vârsta mijlocie sau mai în vârsta. Studiul sugereaza ca aproximativ unul din cinci adulti sanatosi cu vârsta de peste 50 de ani are cel putin un organ care îmbatrâneste într-un ritm semnificativ mai rapid, iar unul pâna la doi din 100 ar putea avea mai multe organe care sa fie mai batrâne decât vârsta lor biologica. „Atunci când am comparat vârsta biologica a fiecarui organ cu cea a unui grup mare de persoane sanatoase, am descoperit ca 18,4- dintre cei cu vârsta de 50 de ani sau mai mult aveau cel putin un organ care îmbatrânea mult mai repede decât media, ceea ce îi expune la un risc mai mare de îmbolnavire a acelui organ în urmatorii 15 ani”, spune profesorul de neurologie, Tony Wyss-Coray de la spitalul universitar Stanford, într-un comunicat. În timp ce ideea de a face un test de sânge poate fi înfricosatoare, ar putea reprezenta o oportunitate de a interveni si de a schimba lucrurile, spun cercetatorii. Identificarea organelor care sunt în declin rapid ar putea ajuta la dezvaluirea problemelor de sanatate care ar putea fi iminente, spun cercetatorii într-un articol aparut miercuri, în revista Nature. Cercetarea a constatat ca îmbatrânirea rapida a unui organ creste riscul de mortalitate cu 15 pâna la 50- în urmatorii 15 ani, în functie de organul afectat. Echipa îsi propune sa foloseasca aceasta predictie pentru a preveni insuficienta organelor prin începerea tratamentului înainte ca pacientii sa prezinte semne de boala. Diferenta de vârsta a organelor De exemplu, o inima „îmbatrânita pentru timpul ei” creste riscul de insuficienta cardiaca, în timp ce un creier care îmbatrâneste rapid ar putea fi mai predispus la dementa. În cadrul studiului, faptul de a avea unul sau mai multe organe care îmbatrânesc rapid a fost asociat cu un risc mai mare de anumite boli si de deces în urmatorii 15 ani. Partile corpului pe care le-au verificat cercetatorii includ: creierul, inima, ficatul, plamânii, intestinul, rinichii, tesutul gras, vase de sânge (artere), tesut imunitar, muschi si pancreas. Pentru fiecare dintre cele 11 organe, echipa la obtinut un „decalaj de vârsta”: diferenta dintre vârsta reala a unui organ si vârsta sa estimata pe baza calculelor algoritmului bazat pe proteine specifice organului. Cercetatorii au constatat ca diferentele de vârsta identificate pentru 10 din cele 11 organe studiate (singura exceptie fiind intestinul) au fost asociate în mod semnificativ cu riscul viitor de deces din toate cauzele pe parcursul a 15 ani de urmarire. Pentru a ajunge la aceste rezultate, echipa a analizat nivelul proteinelor din sângele a 5.678 de persoane. Ei au legat aceste niveluri de proteine de organe specifice si au identificat proteinele ale caror gene erau semnificativ mai active într-un organ în comparatie cu altele. Cu ajutorul unui algoritm, ei au prezis vârsta biologica a fiecarui organ si au comparat-o cu vârsta reala a persoanei. Studiul arata ca disparitatile dintre vârsta estimata si cea reala a 10 din cele 11 organe studiate au fost strâns legate de un risc crescut de deces din diverse cauze în decurs de 15 ani. Persoanele cu îmbatrânire accelerata a inimii, dar care initial nu prezentau nicio boala activa sau biomarkeri anormali din punct de vedere clinic, aveau un risc de 2,5 ori mai mare de insuficienta cardiaca decât persoanele cu o inima care îmbatrâneste în mod normal, a aratat studiul. Faptul de a avea un organ cu îmbatrânire accelerata (definit ca având o vârsta biologica a organului cotata de algoritm cu o deviatie standard mai mare cu o deviatie standard decât media grupului pentru acel organ în rândul persoanelor de aceeasi vârsta cronologica) a implicat un risc de mortalitate mai mare cu 15- pâna la 50- în urmatorii 15 ani, în functie de organul afectat. Cei cu creiere „mai batrâne” aveau de 1,8 ori mai multe sanse de a prezenta declin cognitiv în decurs de cinci ani decât cei cu creiere „tinere”. Îmbatrânirea accelerata a creierului sau a vaselor – oricare dintre ele – a prezis riscul de progresie a bolii Alzheimer la fel de bine ca si cei mai buni biomarkeri clinici utilizati în prezent. Au existat, de asemenea, asocieri puternice între un scor renal de îmbatrânire extrema (mai mult de 2 deviatii standard peste norma) si atât hipertensiunea arteriala, cât si diabetul, precum si între un scor cardiac de îmbatrânire extrema si atât fibrilatia atriala, cât si atacul de cord. „Daca putem reproduce aceasta descoperire la 50.000 sau 100.000 de persoane”, spune prof. Wyss-Coray, „va însemna ca, prin monitorizarea sanatatii organelor individuale la persoane aparent sanatoase, am putea fi capabili sa gasim organele care sufera o îmbatrânire accelerata în corpul oamenilor si am putea fi capabili sa tratam populatia înainte ca ea sa se îmbolnaveasca”. Identificarea proteinelor specifice organelor care indica cel mai bine îmbatrânirea excesiva a organelor si, în consecinta, riscul ridicat de boala ar putea duce la noi tinte de medicamente, a mai precizat el.
