Cercetatori români de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geo-ecologie Marina (GeoEcoMar) si Universitatea din Bucuresti intra în Cartea Recordurilor, scrie site-ul specializat Geoecomar.ro. Descoperirile unei echipe de cercetatori români au câstigat un loc în Cartea Recordurilor. Este vorba despre o echipa condusa de Dr. Dan Palcu, formata din cercetatori ai institutului GeoEcoMar si cercetatori ai Universitatii din Bucuresti, o premiera pentru cele doua institutii. Echipa a descoperit proportiile imense ale celui mai mare lac din istoria planetei Pamânt: Paratethys. Guinness World Records a publicat online un articol dedicat „Celui mai mare lac care a existat vreodata” si, de asemenea, recordul a fost publicat în editiile tiparite, în peste 40 de limbi. Acum aproximativ 11 milioane de ani, într-o epoca geologica denumita Miocenul superior, continentul european arata foarte diferit fata de astazi. Cea mai impresionanta trasatura a continentului a fost, probabil, Paratethys – un corp de apa care se întindea de la est de muntii Alpii pâna în regiunile care astazi apartin Kazahstanului. Dan Palcu si colegii sai au determinat proportiile mega-lacului într-un studiu publicat în iunie 2021. La apogeul sau, Paratethys se întindea pe o suprafata de aproximativ 2,8 milioane de kilometri patrati si continea peste 1,8 milioane de kilometri cubi de apa salmastra (apa dulce combinata cu apa sarata în diferite proportii). Asta înseamna de peste zece ori mai mare decât volumul combinat al tuturor lacurilor de apa dulce si sarata actuale. Cum arata acum zona acoperita în urma cu 11 milioane de ani de giganticul lac Paratethys? “Pentru mult timp, s-a crezut ca aici a fost o mare preistorica, Marea Sarmatica. Acum avem dovezi clare ca pentru aproximativ cinci milioane de ani, aceasta mare a devenit un lac – izolat de ocean si plin de animale nemaiîntâlnite în alte locuri de pe glob. Lacul a acoperit mare parte din teritoriul României, în afara de zonele de muntoase, si a lasat în urma marturii spectaculoase, precum nisipurile cu trovanti din Subcarpatii Buzaului si Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istrita care acum 10 milioane de ani erau plaje tropicale, si falezele rosiatice din Dobrogea de Sud, unde ciclurile de umplere si desecare ale lacului se reflecta în alternantele albicios-rosiatice ale rocilor”, transmite Dan Palcu. Mega-lacul Paratethys a fost caracterizat de o fauna locala unica. Dan Palcu si colegii sai au dezvaluit istoria tumultoasa a Paratethys, marcata de multiple crize hidrologice si perioade de uscare. În timpul celei mai severe crize, mega-lacul a pierdut mai mult de doua treimi din suprafata si o treime din volum, nivelul apei scazând cu pâna la 250 de metri. Acest lucru a avut un impact devastator pentru fauna si multe specii au disparut, inclusiv Cetotherium riabinini – cea mai mica balena gasita. Pentru a deslusi istoria megalacului, cercetatorii au folosit o tehnica numita magnetostratigrafie – folosind înregistrarea inversarilor de polaritate ale câmpului magnetic terestru din roci ca instrument de datare. Pentru a determina dimensiunea si volumul megalacului Paratethys, cercetatorii au recurs la reconstructii paleogeografice digitale. Contributiile lor au fost, astfel, esentiale la aceasta poveste fascinanta condusa de Dr. Dan Palcu. Dr. Palcu subliniaza semnificatia profunda a cercetarii lor: ”Investigatiile noastre depasesc simpla curiozitate. Ele dezvaluie un ecosistem care a raspuns dramatic la fluctuatii climatice. Explorând cataclismele pe care le-a îndurat acest mega-lac antic, ca urmare a schimbarilor climatice, obtinem informatii nepretuite. Cu ajutorul lor, se pot elucida potentiale crize ecologice declansate de schimbarile climatice pe care planeta noastra le sufera în prezent. Totodata, cercetarile noastre aduc clarificari despre stabilitatea bazinelor cu ape toxice, precum Marea Neagra.” El explica faptul ca Marea Neagra moderna oglindeste multe caracteristici de mediu ale anticului Paratethys. În mare parte lipsit de oxigenul care sustine viata, adâncul Marii Negre adaposteste ape bogate în hidrogen sulfurat – un gaz toxic, daunator atât pentru oameni, cât si pentru majoritatea speciilor de animale. Mai mult, sedimentele Marii Negre contin metan „înghetat”, un gaz cu efect de sera, exceptional de puternic, care ar putea fi eliberat în atmosfera ca raspuns la încalzirea globala, declansând, astfel, catastrofe de mediu. Dr. Palcu cerceteaza în prezent rezilienta acestor regiuni fragile din punct de vedere ecologic la schimbarile climatice si la modificarile induse de om, printr-un proiect finantat de PNRR. Astfel, subliniaza ca descifrarea istoriei Paratethysului nu este doar o calatorie într-un trecut tragic, ci si un far al sperantei pentru viitor: ”Marea Neagra moderna are potentialul de a deveni una dintre cele mai mari regiuni naturale de stocare a carbonului. Stabilitatea ei este de o importanta capitala pentru viitoarele initiative de stocare a carbonului si de prevenire a viitoarelor dezastre ecologice.”. Câstigarea unui loc în Cartea Recordurilor este o realizare uriasa si îi va informa pe multi despre stiinta fascinanta din jurul acestui mega-lac. De la înfiintarea sa în 1954, Guinness World Records a vândut peste 150 de milioane de carti în peste 100 de tari si a fost tradus în peste 40 de limbi. Studiul a fost o colaborare între Universitatea din Utrecht (Olanda), Universitatea din São Paulo (Brazilia), Academia Rusa de Stiinte (Rusia), Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate si Clima Senckenberg (Germania), INCD GeoEcoMar si Universitatea din Bucuresti (România), condusa de Dr. Dan Palcu.
