Asta arata datele pe anul trecut în privinta proiectelor europene atrase de unitatile administrativ-teritoriale iesene. De altfel, în ultimii trei ani a tot crescut numarul comunelor iesene care nu au alocat si nici un au primit vreun eurocent pentru demararea unui proiect cu finantare nerambursabila. Care sunt cei mai harnici edili din acest punct de vedere si care, cei mai puturosi. Când vine vorba de fonduri europene, problema nr. 1 este birocratia excesiva care trebuie parcursa pâna la obtinerea efectiva a finantarii. Documentatia ceruta de autoritatile de management de la Bucuresti pe diferitele programe de finantare pun în încurcatura administratiile locale - dintre care unele nu mai ajung sa depuna proiecte. Asa s-a întâmplat ca, anul trecut, 28 de comune din judetul Iasi, alaturi de orasele Hârlau si Podu Iloaiei, nu au avut niciun leu de încasat pentru realizarea unor astfel de proiecte. În 2020, situatia a fost asemanatoare, aceleasi doua orase având 0 lei la capitolul „Sume primite de la UE/alti donatori” pentru proiecte platite sau prefinantate în exercitiul financiar 2014-2020, alaturi de 25 de comune. Un clasament dupa acest criteriu este dominat, evident, de unitatile administrativ-teritoriale mari, precum Primaria Iasi si Consiliul Judetean, cu 148, respectiv 87,6 milioane de lei încasati. Dar locul 3 este ocupat de o comuna, Ciurea, care a înregistrat anul trecut încasari de 5,4 milioane de lei. În mod straniu, primarul comunei, Catalin Lupu (PSD), a refuzat sa ne spuna pe ce proiecte au venit acesti bani, pe motiv ca „presa scrie orice”. O comuna pe minus. Care e explicatia? În topul încasarilor de bani europeni urmeaza municipiul Pascani, cu 4,3 milioane de lei, si comunele Românesti si Tutora, fiecare cu peste 2,3 milioane de lei. Cuantumurile figureaza în situatia veniturilor si cheltuielilor fiecarei unitati administrativ-teritoriale, publicata de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei. Interesant este faptul ca exista o comuna care apare cu minus la acest capitol: Comarna. L-am întrebat pe primarul Constantin Gradinaru daca cei 42 de mii de lei reprezinta o corectie. Raspunsul a fost ca banii reprezinta un comision care trebuia platit si care figureaza pe anul 2021. Cu un an înainte, comuna încasase 2,6 milioane de lei. În anul precedent, 2020, cea mai prolifica administratie comunala în materie de fonduri europene a fost Dolhesti, cu 8,2 milioane de lei intrati la buget. Si comuna Butea a fost „pe val”, cu 4,5 milioane, la fel si Victoria, 3,9 milioane. Un oras, pe "lista rusinii" Dar, daca asa stau lucrurile în privinta sumelor intrate, care este situatia platilor în contul proiectelor aprobate pentru finantare, dar care au demarat cu bani de la buget? De data asta, Primaria Iasi si Consiliul Judetean au fost umar la umar anul trecut: 180 de milioane de lei a inclus Municipalitatea ieseana în bugetul de cheltuieli, în vreme ce CJ s-a bazat pe 174 de milioane. Si de data asta, Primaria Pascani (6 milioane) a fost depasita de comuna Ciurea (8,2 milioane de lei). Peste 3,4 milioane de lei au mai alocat comunele Românesti si Tomesti, în timp ce 23 de comune nu au inclus în bugetele de cheltuieli niciun leu pentru demararea vreunui proiect. În 2020, numarul era ceva mai mic: 19 comune si orasul Podu Iloaiei nu au mentionat în raportarile anuale niciun leu cheltuit pentru începerea de proiecte cu finantare din fonduri europene. Cu un an înainte, în 2019, doar 16 comune si orasele Hârlau si Podu Iloaiei nu inclusesera bani europeni de primit la veniturile locale, iar 13 comune si cele doua orase mentionate nu au avut nici cheltuieli pentru astfel de proiecte.
