Fostul judecator Cristi Danilet, absolvent al Facultatii de Drept de la UAIC Iasi, scrie pe Facebook ca urmareste alegerile de la universitate. Într-o postare lunga, magistratul, care recent s-a pensionat, îi face un adevarat rechizitoriu actualului rector al institutiei, Tudorel Toader, cel care candideaza pentru un nou mandat. Postarea a strâns peste 700 de like-uri în câteva ore. “Urmaresc cu interes alegerile de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iasi pentru pozitia de rector. Sunt absolvent si licentiat al Facultatii de Drept si, la acea vreme - acum un sfert de secol - Toader Toader, unul dintre actualii candidati, era profesor si îl îndrageam pentru cum ne învata drept penal. În cursul anilor, Toader a ocupat multiple pozitii publice. Cam tot ce se putea - procuror, avocat, notar, profesor, cancelar, decan, rector, judecator CCR, ministru al justitiei. Slava Cerului ca nu a fost judecator în vreo instanta! Dupa doua mandate de rector mai vrea unul si nu ma îndoiesc ca se crede singurul îndreptatit la aceasta functie care i s-ar cuveni pe viata. Toader a facut ceea ce mai toti cei ajunsi la putere fac: a uitat de unde a plecat. Si-a facut uitat mentorul, i-a trecut pe linie moarta pe fostii sustinatori, si-a izolat colegii profesionisti, si-a îndepartat studentii, s-a îndepartat el însusi de absolventi, a generat demisii din jurul sau de la oameni care deserveau de ani institutiile unde el a ajuns la conducere. Newsweek a scris acum câtiva ani ca Toader si-a publicat cursul de penal trecându-se ca autor singur, dar folosind ca baza manualul scos cu ani în urma, unde autori apareau O.Loghin (pentru 8 capitole) si Toader (pentru 3 capitole). Dupa acel curs unde apare „singur”, Toader nu a mai avut nicio publicatie ca autor: în unele apare drept „coautor” - dar pentru un ochi de profesionist se vede exact în ce a constat contributia sa, iar pe unele apare drept ”coordonator” - denumirea care îi place foarte mult încât a tinut sa o puna pâna si pe o traducere unde nu a scris un rând, ce cuprinde toate codurile penale ale tarilor din Uniunea Europeana si care a fost platita din bani publici când el era la minister. De altfel, Toader nu vorbeste vreo limba straina. Spun asta pentru ca la conferinte internationale la care am participat l-am vazut stânjenit când a cerut sa vorbeasca doar în româna si am observat ca a avut cu el un însotitor, mai mult ca sigur pe post de traducator, la multe deplasari în strainatate unde a participat la evenimente oficiale. Toader a fost judecator la CCR. Desi Constitutia spune ca un mandat acolo este de 9 ani, Toader a ocupat aceasta pozitie timp de 10 ani. Deci, el însusi a încalcat Constitutia pe care jurase sa o apere. Toader a fost reprezentant al Comisiei de la Venetia. Aceasta comisie a fost cea care, cu el membru acolo, a invalidat modificarile legislative propuse de el ca ministru aici. La un om cu demnitate o astfel de sanctiune europeana demisia ar fi trebuit sa fie ceva firesc. Toader e cel împotriva caruia studentii de la Drept au manifestat în incinta Universitatii, revoltati de modificarile propuse cu privire la sistemul judiciar. Împotriva acelorasi modificari s-au raliat si au reactionat negativ cele mai importate facultati de drept (cu exceptia Iasi-ului) din tara. Niciodata facultatile de drept nu s-au raliat asa împotriva unui profesor de drept. Toader a înfiintat o comisie pentru a lamuri – chipurile - ce documente sunt în arhiva SIPA a MJ (cea despre care eu am afirmat, la acea vreme, ca strângea informatii private despre magistrati). Ei bine, a alcatuit comisia, i-a permis intrarea în arhiva si niciodata nimeni nu a vazut vreun raport de activitatea al acesteia desi el promitea la TV ca va face totul public. Nu, nu a rostit niciun cuvânt despre abuzurile comise ani de zile fata de magistrati. Toader este cel care ca ministru a revocat-o pe sefa DNA, C.Kovesi care a câstigat un proces la CEDO usturator pentru România. Nu a venit nicio scuza din partea lui pentru acel gest politic, care s-a dovedit neîntemeiat. Actiunile sale halucinante au avut ca rezultat stoparea luptei împotriva coruptiei din România si, ce este si mai grav, conjugat cu actiunile Parlamentului, au dus la oprirea luptei impotriva coruptiei juriciare. Asa ca nu a fost deloc neasteptat sa-l vedem apoi pe Toader, în calitate de avocat, aparând în procese judiciare pe marii inculpati ai patriei. Toader e un accident în istoria conducerii rectoratului acestei Universitati, la fel ca si în istoria Ministerului Justitiei. Singurele lucruri cu care se lauda public în mod repetat sunt acelea ca a recuperat terenuri pentru Universitate, le-a întabulat si a renovat sedii. Eu nu stiu daca imaginea asta de mosier si, pe alocuri, de zidar îi sta bine unui rector. Ca persoana privata treaba lui câte case si terenuri are. Dar ca prim om într-o universitate parca as vrea sa vad pe cineva cu viziune, apropiat de Occident, cu forta de tractiune a corpului profesoral, care sa fie punct de referinta pentru studenti, care sa promoveze integritatea în primul rând, care sa nu faca compromisuri politice si despre care în relatarile de presa sa nu vad stiri cu neamuri angajate în institutii aflate în subordine. În orice caz, nu vreau sa vad un rector care se lauda, de exemplu, cu sulurile de hârtie cumparate la toaletele universitatii pentru a face viata studentilor mai buna. Apropo, nu sunt – nivelul unu, buda pentru baieti, aia de pe dreapta când mergi pe culoarul principal! Toader este un om interesat doar de ceea ce este sub picioarele sale. El nu va fi în stare niciodata sa croiasca un plan autentic ca profesorii sa fie mai bine pregatiti, cursurile sa fie actualizate, digitalizarea legala sa fie ceva firesc, universitatea sa urce în topul european (nu îndraznesc sa spun mondial). Toader nu poate concepe un plan pentru viitorul Universitatii pentru ca tot ceea ce reprezinta el are legatura cu trecutul: de la modul în care se îmbraca, se exprima sau scrie, la atitudinea sa fata de subalterni si colaboratori, respectiv la modul în care se împopotoneaza cu titluri academice (acusi va deveni dr. docent la Chisinau, sunt convins) sau îsi ataca opozantii. Iar trecutul acesta, noi, cei care i-am fost cândva apropiati, îl cunoastem. Toader nu va avea niciodata curajul unei confruntari de idei si a unor dezbateri autentice. Ironiile sale de prost gust reprezinta doar lipsa de respect pentru toti cei care sunt altfel, vor altceva sau care îi critica „realizarile marete”. Când în anul 2019 am iesit în fata Tribunalului Cluj alaturi de alti 200 de colegi judecatori si procurori protestând împotriva modificarilor propuse în cavalcada de Toader, am tinut în mâna un afis pe care spuneam: „Ajunge, domnule ministru”. Acum, o spun cu si mai mare putere: „Ajunge, domnule rector. Ne-ati ajuns, tuturor!”.” Foto: Inquam Photos / George Calin, Octav Ganea
