Colonoscopia, cunoscuta si ca endoscopie digestiva inferioara, este o procedura medicala ce îsi propune sa depisteze modificari ale peretelui intestinului gros. În functie de tehnica aleasa, exista 3 tipuri principale de colonoscopie: 1. Colonoscopia standard care foloseste colonoscopul (un tub flexibil lung, prevazut la capat cu o camera video si cu sursa de lumina) ce este împins retrograd de la anus catre intestinul subtire si vizualizeaza în timp real interiorul colonului. Aceasta poate fi partiala (rectosigmoidoscopie) ce vizualizeaza rectul, colonul sigmoid si eventual, o mica portiune a colonului stâng sau totala care, asa cum indica si numele, examineaza colonul în totalitate. 2. Colonoscopia virtuala CT este o metoda imagistica ce utilizeaza tomografia computerizata pentru a obtine imagini ale colonului si rectului fara introducerea colonoscopului. Aceasta are avantajul de a fi mai putin invaziva, de mai scurta durata, cu risc mai mic de complicatii si nu necesita sedare. Exista însa si dezavantaje: eficienta mai redusa de detectare a polipilor de mici dimensiuni (sub 5 mm), folosirea radiatiilor, iar atunci când se constata diverse anomalii, aceasta trebuie urmata de colonoscopie standard pentru prelevare de biopsii sau tratament. 3. Colonoscopia robotica este o tehnica de ultima generatie care implica utilizarea unui colonoscop flexibil, de unica folosinta, din silicon, conectat la o consola pe care o manevreaza medicul specialist prin intermediul unui joystick. Acesta avanseaza usor în interiorul tubului digestiv, se întinde si se scurteaza fara a primi nicio împingere din exterior si permite prelevarea de fragmente de tesut pentru biopsie sau excizia polipilor pâna la 2 cm. Toate aceste tipuri de colonoscopie necesita pregatire în prealabil, rigurozitatea efectuarii acesteia influentând semnificativ rezultatele investigatiei. De asemenea în functie de scopul colonoscopiei aceasta poate fi: - de screening (în absenta simptomelor, la atingerea vârstei de risc sau în cazul apartenentei la o grupa de risc pentru tumori de colon); - diagnostica (pentru lamurirea cauzei unor simptome digestive, cum sunt durerile abdominale, sângerarea sau tulburarile de tranzit ori pentru prelevarea de biopsii din diverse tipuri de leziuni); - terapeutica (atunci când se opreste sângerarea dintr-o leziune hemoragica sau se îndeparteaza polipi). Ce putem diagnostica cu ajutorul colonoscopiei? Polipii rectali sau colonici de la nivelul carora se pot preleva biopsii (pentru diagnosticul anatomopatologic ce poate impune urmarire ulterioara sau nu) sau se pot îndeparta în totalitate (excizie). Angiodisplaziile: aglomerari vasculare pe arii restrânse sau mai întinse care provoaca sângerari si care pot necesita tratament local pentru oprirea acesteia. Diverticulii colonici (buzunare la nivelul peretelui colic) în numar mic sau mai numerosi ce pot fi simpli sau se pot complica prin inflamatie (diverticulita). Stenoze ale colonului: îngustari rigide ale lumenului ce apar cel mai frecvent în bolile inflamatorii (boala Crohn) si care uneori pot fi atât de strânse, încât nu pot fi depasite cu colonoscopul (aceasta constituind o indicatie chirurgicala). Tumorile colonului rareori benigne (lipoame, leiomioame), cel mai adesea maligne ce impun prelevarea de biopsii în vederea diagnosticului de certitudine si construirea unei strategii terapeutice. Supravegherea postoperatorie a anastomozelor colice cu alte segmente digestive (intestin subtire, colon, rect) în scopul diagnosticarii precoce a recidivei tumorale. Decizia alegerii tipului de colonoscopie, cât si managementul eventualelor leziuni relevate de aceasta difera de la caz la caz si se ia de catre pacient împreuna cu medicul specialist în cadrul consultatiei medicale prealabile, luând în calcul toti factorii implicati. Dr. Gabriela CANSCHI Medic primar chirurgie generala Spitalul Clinic CF Iasi
