Cele mai vulnerabile victime ale traficului de carne vie sunt persoanele minore (vârsta între 13 si 18 ani), majoritatea victimelor fiind de sex feminin. O alta vulnerabilitate identificata este faptul ca o mare parte dintre victime, la momentul traficarii, aveau un nivel scazut de pregatire educationala. Cercetarile anterioare au aratat ca, în fenomenele infractionale, nivelul scazut de educatie poate vulnerabiliza victima din punct de vedere social si/sau financiar. Majoritatea victimelor din judetul Iasi au fost racolate de prieteni si cunostinte si mai putini de necunoscuti. Cu ajutorul FB mi-am reamintit ca, pe data de 28 noiembrie 2019, la Palatul Culturii din Iasi, am participat la lansarea cartilor „Pasaport spre paradisˮ si „Sopârle cu cheitaˮ scrise de Lili Craciun, prezentate de Liviu Antonesei. Ajuns acasa, am deschis „Pasaportul spre paradisˮ si am început sa citesc fara sa mai stiu de cei din jur, de timp, de faptul ca trebuia sa merg la serviciu a doua zi. Cartea te „furaˮ imediat, mai ceva ca un film de actiune. „Pasaport spre paradisˮ este un roman socant, inspirat din realitatile dure ale României în tranzitie, o poveste despre tinerele care provin din medii sarace, fara perspectiva unui trai mai bun, iluzionate sau amagite de promisiunile salvarii pe cont propriu în Occidentul prosper si care cad victime ale traficului de persoane. Lili Craciun s-a nascut la Falticeni, oras din care multi oameni destepti s-au ridicat si au plecat în lumea larga, unde s-au afirmat ca oameni de stiinta si de cultura. Doamna Craciun a absolvit doua facultati: Filosofia si Dreptul. A activat ca învatatoare, profesoara, consilier juridic si, în final, iese la pensie ca notarita. Apoi, începe sa scrie romane si nu se mai opreste. Are o viata cu bucurii si necazuri, dezamagiri si împliniri, pe care o povesteste frumos, din care ai ce învata. Am citit romanul „Pasaport spre paradisˮ ca pe o ancheta sociologica a traficului de persoane. Povestea se centreaza pe destinele a doua tinere, din România si Republica Moldova, care provin din familii cu probleme: saracie, deprivare materiala, consum de alcool, incapacitate de a face fata unor cheltuieli (educatie, sanatate), depresie. E vorba despre acele medii sociale din care îti doresti cu tot dinadinsul sa evadezi, sa fugi cât te tin picioarele, sa cauti alta viata. Dar unde, cum, cu cine? De la viata nenorocita în propria familie, saraca, cu lipsuri si abuzuri... în bratele traficantilor si a consumatorilor de „carne vieˮ. Despre povestea trista si dura a romanului „Pasaport spre paradisˮ mi-am reamintit saptamâna trecuta, pe când asistam la prezentarea interesanta a colegiului Vicentiu-Robert Gabor, în cadrul sedintei Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica (ATOP, 19 septembrie 2023) Iasi. De la abordarea literara, sociologic calitativa, vom trece la abordarea geostatistica, cantitativa a traficului de persoane în judetul Iasi. Datele care au fundamentat cercetarea cantitativa a traficului de persoane provin de la Agentia Nationala împotriva Traficului de Persoane (ANÎTP). În România perioadei 2015-2022, au fost identificate 5094 de victime ale traficului de persoane, ceea ce echivaleaza cu populatia unei comune de dimensiuni medii spre mari. Dintre cele 5094 de victime detectate, 3926 (77-) erau de gen feminin si 1168 (23-) de gen masculin. Cea mai întâlnita forma de exploatare a fost cea de natura sexuala, care reprezinta în fapt o forma veritabila de sclavie moderna a femeilor. Pe o pozitie secundara se situeaza exploatarea prin munca, mai des întâlnita în cazul victimelor de gen masculin. Cele mai vulnerabile victime ale traficului de persoane sunt în general femeile, persoanele cu vârste între 13 si 20 de ani, având un nivel redus de scolarizare (majoritatea doar cu studii gimnaziale). Cele mai multe victime au fost exploatate în interiorul tarii, 2760 (54,2-); în afara tarii au fost exploatate 2334 victime (45,8-). Cele mai multe dintre fluxurile generate de traficul de persoane la nivel international din România au fost orientate catre Marea Britanie (18,8-), Germania, Italia, Spania, Franta si Austria. La nivelul judetului Iasi, în intervalul 2015-2022, au fost detectate 272 de victime ale traficului de persoane, dintre care 216 (79-) victime erau femei si 56 erau barbati (21-). Majoritatea victimelor din judetul Iasi provin din mediul rural, 55- din totalul victimelor detectate. Ponderea victimelor din judetul Iasi din totalul national înregistrat în cei 8 ani acoperiti de studiu a fost de 5,3-. Pentru o analiza obiectiva a traficului de persoane la nivel regional, respectiv judetean vom apela la marimile relative. Sa retinem ca, în cercetarea cantitativa (statistica), marimile absolute au un continut concret si se refera la numere exacte (ex: 272 victime ale traficului de persoane în judetul Iasi). Marimile absolute se obtin prin prelucrari statitice elementare, în urma însumarii unor numere sau prin calculul altor indicatori (ex: sporul natural care rezulta din diferenta dintre numarul de nascuti-vii si decese, sporul migratoriu s.a.m.d.). Marimile relative rezulta din compararea a doi indicatori statistici, ca diferenta sau sub forma de raport. În acest articol, vom utiliza ca marime relativa incidenta traficului de persoane care se calculeaza ca raport între numarul de persoane traficate la 100.000 de locuitori. Astfel, în ceea ce priveste incidenta traficului de persoane, judetul Iasi a înregistrat în 2022 o rata de 3,3 victime ale traficului de persoane la 100.000 de locuitori, o valoare peste rata nationala, 2,6 victime la 100.000 de locuitori, inclusiv peste rata regionala (Nord-Est) de 2,3 victime la 100.000 de locuitori. Dintre cele 272 de victime cu domiciliul în judetul Iasi, 194 dintre acestea au fost exploatate din punct de vedere sexual, ceea ce reprezinta 71,3- din sfera acestei forme de infractionalitate. Judetul Iasi este destul de conectat la piata internationala a traficului de persoane. Din studiul perioadei 2015-2022 a rezultat ca 114 victime au fost traficate la nivel international (42-) si 158 de victime la nivel national (58-). În ultimii ani s-a remarcat o tendinta de diminuare a traficului de persoane la nivel intern si o crestere a traficului de persoane pe plan international, 80- dintre victimele detectate în anul 2022 au fost exploatate pe plan extern. Victimele traficului de persoane cu domiciliul în judetul Iasi au fost exploatate în state precum: Mare Britanie (38,6-), Italia (18,4-), Germania (11,4-), Franta (7,9-), Cehia (7-) si Spania (4,39-). Ponderile ridicate înregistrate de Marea Britanie si Italia indica prezenta unor grupuri de crima organizata ce opereaza în mod organizat în cele doua state mentionate. Mentiunea finala este ca statisticile prezentate trateaza datele din perspectiva domiciliului victimei, iar grupurile infractionale pot fi de oriunde de pe teritoriul României si nu neaparat din judetul Iasi. În loc de concluzii, sa retinem ca cele mai vulnerabile victime ale traficului de carne vie sunt persoanele minore (vârsta între 13 si 18 ani), majoritatea victimelor fiind de sex feminin. O alta vulnerabilitate identificata este faptul ca o mare parte dintre victime, la momentul traficarii, aveau un nivel scazut de pregatire educationala. Cercetarile anterioare au aratat ca, în fenomenele infractionale, nivelul scazut de educatie poate vulnerabiliza victima din punct de vedere social si/sau financiar. Majoritatea victimelor din judetul Iasi au fost racolate de prieteni si cunostinte si mai putini de necunoscuti. Exista cazuri în care victimele traficului de persoane au fost racolate chiar de partenerii de viata, de soti sau rudele de gradul I, ceea ce este de-a dreptul înfricosator si revoltator. Aceste cazuri de trafic de persoane arata starea de anomie la nivelul societatii/ comunitatii, care poarta semnele degradarii morale, destructurarii familiale, educatiei precare, consumerismului, diluarea unor valori care tin de demnitatea persoanei, de respectarea drepturilor si libertatilor omului. Nota: coatorii studiului „Evaluarea cantitativa a traficului de persoane în judetul Iasiˮ sunt prof.univ.dr. Octavian Groza, dr. Vicentiu-Robert Gabor, Irina-Elena Nastase, prezentat initial la conferinta anuala a Academiei de Politie „Alexandru Ioan Cuzaˮ, apoi la Autoritatea Teritoriala de Ordine Publica (ATOP) Iasi, 19 septembrie 2023. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
