Cel putin 215 milioane de doze de vaccinuri COVID-19 achizitionate de tarile UE în perioada de vârf a pandemiei au fost aruncate între timp, costul lor fiind estimat la 4 miliarde de euro, arata o analiza realizata de POLITICO, pe baza datelor culese inegal, pentru ca unele tari au refuzat sa le faca publice. Calculele bazate pe datele disponibile arata ca tarile UE au aruncat în medie 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populatiei lor. În fruntea clasamentului se afla Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doza pe cap de locuitor, urmata îndeaproape de Germania, care a aruncat si cel mai mare volum brut de fiole, scrie POLITICO. Analiza POLITICO arata ca peste 200 de milioane de vaccinuri coronavirus nedorite au fost aruncate la gunoi, dar acest volum este aproape sigur o subestimare. Calculele POLITICO se bazeaza pe cifrele din 19 tari europene - 15 tari, între care România, au furnizat cifre direct, iar în cazul a patru, volumele au fost raportate de presa locala. Unele cifre dateaza chiar din aceasta luna, dar cele mai vechi dateaza din decembrie 2022, arata POLITICO. De la aprobarea primelor vaccinuri împotriva coronavirusului, la sfârsitul anului 2020, tarile UE au primit în mod colectiv 1,5 miliarde de doze (mai mult de trei pentru fiecare persoana din Europa). Multe dintre acestea zac acum în depozitele de deseuri de pe continent. Calculele bazate pe datele disponibile arata ca tarile UE au aruncat în medie 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populatiei lor. În fruntea clasamentului se afla Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doza (1,10) pe cap de locuitor, urmata îndeaproape de Germania (0,98), care a aruncat si cel mai mare volum brut de fiole. În acest clasament, România este sub media europeana, pe locul al 13-lea, cu 0,51 de doze de vaccin aruncate raportat la cap de locuitor, iar ultimul loc (din cele 19 posibile) este ocupat de Irlanda, cu 0,16 doze. Daca aceasta rata medie de risipa ar fi proiectata în restul UE, aceasta ar însemna peste 312 milioane de vaccinuri distruse, noteaza POLITICO. Pe de alta parte, numarul de vaccinuri irosite tinde sa corespunda cu marimea tarilor, ca cifre absolute Germania având 83 de milioane de doze aruncate, iar Luxemburg putin sub jumatate de milion. În clasamentul întocmit dupa acest criteriu, România este pe locul al cincilea, cu 9.777.126 de doze aruncate, dar Polonia si Franta, de exemplu, tari mai mari decât România, au refuzat sa comunice datele. Nu este usor de descoperit câte vaccinuri au fost aruncate. Unele guverne, inclusiv Franta, a doua cea mai populata tara din UE, sunt reticente în a dezvalui amploarea risipei. Iar pe masura ce trece timpul, cifrele pe care le-am primit sunt învechite, numarul real de vaccinuri aruncate fiind probabil mult mai mare, mentioneaza POLITICO. Germania, de exemplu, a furnizat cifrele sale privind vaccinurile sale aruncate în iunie - la momentul respectiv, avea alte 120 de milioane de vaccinuri care stateau în depozit. De asemenea, producatorii de vaccinuri au introdus de atunci versiuni mai noi, adaptate la cele mai recente variante de coronavirus, ceea ce face ca vaccinurile mai vechi sa fie depasite si sa aiba mai multe sanse de a fi aruncate, explica publicatia de la Bruxelles. CÂT REPREZINTA CONTRAVALOAREA VACCINURILOR ARUNCATE POLITICO estimeaza valoarea celor 215 milioane de vaccinuri irosite la peste 4 miliarde de euro, pe baza preturilor vaccinurilor raportate în mass-media (acestea nu au fost facute publice). Pentru tarile care au raportat doar numarul total de vaccinuri distruse, fara a le defalca pe tipuri de vaccinuri, POLITICO a folosit un pret mediu ponderat de 19,39 euro, calculat pe baza datelor furnizate de tarile care au oferit o defalcare. Din nou, aceasta cifra este aproape sigur un minim. Dar chiar si 4 miliarde de euro reprezinta o suma considerabila, egala cu un proiect mare de infrastructura sau cu cheltuielile anuale de sanatate ale Croatiei, noteaza POLITICO. Multe dintre vaccinurile în cauza au fost achizitionate în perioada de apogeu a pandemiei, în 2021, când UE, SUA si Regatul Unit se straduiau sa asigure un numar limitat de doze. În acea perioada de frenezie, UE a încheiat cel mai mare contract de achizitionare a 1,1 miliarde de doze de la Pfizer si BioNTech, reminteste publicatia. Este usor sa uitam cât de nesigure erau lucrurile în 2021, iar acordul UE a fost laudat la vremea respectiva. Dar atât marimea, cât si momentul acordului s-au dovedit a fi problematice. Tarile au fost blocate în cumpararea de doze chiar si atunci când pandemia s-a diminuat, în timp ce eforturile de a dona injectiile în exces tarilor terte au fost zadarnicite de scaderea cererii si de problemele logistice, puncteaza POLITICO. REPERCUSIUNI, INCLUSIV ÎN ROMÂNIA Repercusiunile sunt mai mult decât financiare. Întrebarile legate de modul în care a fost negociat marele contract cu Pfizer o urmaresc pe presedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, înca de când The New York Times a relatat ca sefa UE a avut un schimb de mesaje cu directorul general al Pfizer în perioada premergatoare încheierii contractului. Contractul a fost deja renegociat de catre Comisia Europeana sub presiunea tarilor UE care sufera din cauza excesului de vaccinuri. Atât Polonia, cât si Ungaria au încetat sa mai accepte vaccinuri si sunt date în judecata de Pfizer pentru neplata acestora. În România, procurorii au cerut sa se ridice imunitatea fostului prim-ministru si a doi fosti ministri ai sanatatii, sustinând ca achizitiile excesive de vaccinuri au cauzat statului daune de peste 1 miliard de euro, arata POLITICO. Într-un clasament întocmit de POLITICO (pe baza datelor de la ECDC disponibile pâna la 5 octombrie) cu numarul de vaccinuri pe care tarile le-au raportat ca fiind irosite, în comparatie cu numarul de vaccinuri care le-au fost distribuite, România figureaza pe locul al treilea, fiind devansata de Lituania si Slovacia, în timp ce ultimul loc este ocupat de Irlanda. Iar între timp, vaccinurile vor continua sa vina, contractul revizuit cu Pfizer obligând tarile europene sa cumpere vaccinuri cel putin pâna în 2027, adauga publicatia.
