Aprobarea unei noi legi a Educatiei pâna în 2024 va schimba complet dinamica alegerilor pentru sefia universitatilor de stat din Iasi. O confirma chiar ministrul Educatiei, Sorin Cîmpeanu, care a raspuns unor întrebari adresate de publicatia edupedu.ro în care a lasat sa se înteleaga ca, indiferent de prevederile cu privire la numarul de mandate din noua lege a Educatiei, situatia „se reseteaza”. Ceea ce înseamna ca mandatul din 2024 va fi primul pentru orice persoana, indiferent daca a mai fost rector de mai multe ori în trecut. „Presedintii de Senat n-au mandate limitate. Prorectorii nu au, decanii nu au, prodecanii nu au, directorii de departamente nu au, directorii din învatamântul preuniversitar nu au. (...) Deci sunt adeptul flexibilizarii si al transferarii raspunderii catre comunitatile universitare, care vor putea decide daca numarul maxim este un mandat, doua mandate sau trei mandate. Sunt absolut convins ca nimeni, nicio universitate nu va face exces din aceasta perspectiva. Eu, personal, nu am îngrijorari si sustin aceasta precizare la nivelul proiectului legii învatamântului superior”, a spus Sorin Cîmpeanu, ministrul Educatiei. În momentul de fata, proiectul Legii învatamântului superior creste durata mandatului de rector de la 4 la 5 ani, spune ca un rector nu poate ramâne nelimitat în functie, iar ca în Carta universitara se va specifica numarul maximum de mandate pe care o persoana îl poate avea. Rectorii din Iasi, în situatii diferite Daca situatia va ramâne la fel pâna în 2024 si o lege cu prevederi similare cu cele aflate acum în dezbatere publica va deveni oficiala, miza alegerilor pentru sefia universitatilor din Iasi se va modifica substantial, fiindca 3 rectori vor avea 2 mandate finalizate si vor putea, astfel, sa candideze si pentru al treilea mandat. În momentul de fata, pe legea actuala, un rector poate avea maximum 2 mandate succesive, complete. În mod concret, prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) si prof.dr. Dan Cascaval, rectorul Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi” (TUIASI), vor putea candida, daca doresc, si pentru al treilea mandat la conducerea institutiilor de învatamânt superior. Acestia au fost alesi pentru prima data în 2016, reînnoindu-si mandatul în 2020. Conform surselor „Ziarul de Iasi”, amândoi s-au declarat, în trecut, interesati de continuarea pentru al treilea mandat la conducerea universitatilor, atâta timp cât legislatia o va permite la momentul alegerilor. Toader poate avea 3 mandate si pe legea actuala O situatie aparte este în cazul rectorului Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), prof.dr. Tudorel Toader. Desi, la rândul sau, acesta are 2 mandate finalizate la nivelul anului 2016, el ar putea candida pentru al treilea mandat si pe legislatia actuala. Toader a fost suspendat din functie pe perioada în care a fost ministru al Justitiei, astfel ca nu a avut 2 mandate complete, însa unele informatii arata faptul ca acesta ar evalua si alte optiuni dupa 2024. În dialogurile precedente purtate cu reporterii „Ziarului de Iasi”, acesta nu a dorit sa comenteze înca subiectul. Si prof.dr. Gerard Jitareanu, rectorul Universitatii de Stiintele Vietii „Ion Ionescu de la Brad” (USV), este la al doilea mandat de rector, însa acestea nu au fost succesive si nici complete. În cadrul primului sau mandat, 2004 – 2009, acesta a fost suspendat o perioada din functie pentru a conduce Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica. Doar prof.dr. Aurelian Balaita, rectorul Universitatii Nationale de Arte „George Enescu”, nu este afectat de noua lege, el fiind la primul mandat si putând sa candideze inclusiv pe legislatia actuala pentru un nou mandat la sefia UNAGE. Vârsta, factor decisiv? Un lucru relevant de luat în calcul tine de aspectul privind vârsta celor care vor candida la functia de rector. Pe legislatia actuala, pot candida doar cei care au sub 65 de ani, chiar daca e vorba de 64 de ani si 11 luni, acestia având dreptul sa îsi finalizeze mandatul indiferent daca vor continua sau nu activitatea didactica dupa 65 de ani. În noua lege nu este clar care este rolul Senatului în acest proces, daca are posibilitatea de a extinde sau nu aceasta limita de vârsta, mai ales ca exista discutii cu privire la eliminarea votului universal în alegerea rectorului si înlocuirea cu sistemul de dinainte de 2011, când rectorul era ales din rândul membrilor Senatului.
