Societatea româneasca este recunoscuta pentru modalitatea în care alcoolul influenteaza majoritatea comportamentelor deviante, acesta ramânând un drog legal, acceptat social, fiind accesibil chiar si pentru minori. Într-un astfel de context, acceptând ca nu putem sa înlaturam consumul alcoolului în totalitate, devine foarte importanta preventia. „În timp ce vârsta de initiere în consumul de alcool a scazut, volumul si frecventa utilizarii bauturilor alcoolice sunt pe o linie ascendenta. Mai mult, studiile arata ca pandemia COVID-19 a fost asociata cu un consum crescut de alcool în rândul femeilor aflate la vârsta fertila. În cadrul Institutul de Psihiatrie „Socola” Iasi s-a înregistrat în ultimii ani o crestere a numarului de internari pentru tulburari asociate consumului de alcool. Astfel, în anul 2020 s-au evaluat clinico-terapeutic 1.551 pacienti, în anul 2021 – 1.691 pacienti, iar în primele 7 luni ale anului 2022 sunt deja 1.424 pacienti evaluati pentru astfel de tulburari. La Camera de Garda a Institutului, în medie, intervalul de urgente medicale, cu cel putin unul dintre diagnosticele legate de alcool, este de 50 – 60-. Consecintele acestor statistici sunt îngrijoratoare, atât pentru pacientii care se adreseaza specialistilor, cât si pentru apartinatorii acestora. Un „stil de parenting” nesanatos „Desi parintii îsi pot dori copilul si îl concep cu toata dragostea, atunci când consumul excesiv de alcool face parte din relatia de cuplu si din familia ce urmeaza a se construi, se naste un stil de parenting distructiv”, a declarat dr. Oana Grecu, medic psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iasi. Familia reprezinta un factor vital în dezvoltarea socio-emotionala a copilului, incluzând dezvoltarea identitatii, comportamentele adaptative, abilitatile sociale, sensul sineului si al celorlalti, precum si capacitatea de auto-reglare emotionala si comportamentala. Toate acestea se dezvolta, asadar, în sânul familie. Majoritatea persoanelor care au probleme cu alcoolul dezvolta tulburari psihice, precum tulburari cognitive, tulburari afective, tulburari de somn, tulburari sexuale, anxietate, agresivitate fizica si verbala, comportamente antisociale. În cazul parintilor care se confrunta cu probleme ce tin de consumul de alcool, starea generala de bine a copiilor va fi afectata negativ, efectele negative date de acestea având implicatii nefaste pentru toata familia. Studiile sugereaza ca, de obicei, consumul excesiv de alcool la unul sau ambii parinti determina un mediu familial dezorganizat, pentru ca parintii (sau cel putin unul dintre ei) nu-si mai pot îndeplini rolurile cu aceeasi responsabilitate si nici activitatile cotidiene necesare. Un aspect întâlnit atât în Camera de Garda a Institutului, cât si în literatura de specialitate arata ca pacientii cu aceasta simptomatologie provin de cele mai multe ori din medii cu conditii socio-economice scazute. De asemenea, studiile arata ca prin comparatie cu parintii non-alcoolici, cei care au probleme cu alcoolul au mai putina pregatire educationala. Deoarece exista mai multi barbati consumatori de alcool decât femei, riscul de a întâlni violenta fizica si agresivitate în mediul familial creste. „Parintii care se confrunta cu probleme legate de alcool sunt opusul celor care ar trebui sa îndeplineasca nevoile copilului. Acestia tind sa nu transmita caldura si sensibilitate copiilor. De asemenea, nu le ofera suport si nici nu demonstreaza interes fata de nevoile copilului. Cele mai des întâlnite trairi ale copiilor cu parinti alcoolici sunt neglijarea si respingerea. În acelasi timp, copiii primesc mesaje inconsecvente, iar aproape tot ceea ce fac devine invalidat de parintii, generând un sentiment de inadecvare”, considera dr. Oana Grecu. Cu toate acestea, nu trebuie sa neglijam situatiile în care unul dintre parteneri nu este consumator de alcool. Impactul pe care consumul excesiv de alcool al unuia dintre parteneri îl are asupra celuilalt este distrugator, în sensul în care, traind într-un mediu impredictibil si haotic, partenerul care nu este consumator poate dezvolta probleme psiho-sociale si asumarea nesanatoasa a mai multor roluri si responsabilitati. Efecte psiho-sociale De cele mai multe ori, problemele legate de consumul excesiv de alcool al parintilor ramân constante pe parcursul vietii, daca nu se intervine pentru ameliorarea acestora. În aceeasi masura, copilul va fi martor al acestora, dar si „parte vatamata” pe tot parcursul vietii. „Studiile arata ca, în general, spre deosebire de copiii parintilor neconsumatori, cei care provin din familii în care se consuma alcool în exces prezinta riscuri mai mari sa dezvolte diferite probleme psiho-sociale: reactivitate emotionala ridicata si nevrotism ridicat; frica intensa legata de stimulii externi, pentru ca nu se simt în siguranta; stil de atasament evitant-anxios, pentru ca parintii nu raspund în mod adecvat la nevoile emotionale ale copilului, iar acest lucru le afecteaza si relatiile de cuplu de mai târziu; pentru ca nu au un model sanatos si suportiv, acestia nu-si pot dezvolta coerent abilitatile sociale; nu-si dezvolta mecanisme de gestionare a problemelor si nici nu-si pot întelege sau regla emotiile într-un mod adaptativ; vor resimti stresul mult mai intens, iar sansele de a scadea stima de sine sunt ridicate; sunt mai putin cooperanti, mai putin autonomi si mai putin fericiti pe parcursul vietii; tind sa aiba performante mai scazute în mediul academic; tind sa-si asume responsabilitati parentale mult prea devreme, iar acest lucru îi priveaza de bucuria copilariei”, arata psihiatrul iesean. Tulburarile din spectrul alcoolismului fetal La nivel global, consumul de alcool creste alarmant în rândul femeilor aflate la vârsta fertila (15-49 de ani), iar în Uniunea Europeana prevalenta consumului în rândul femeilor însarcinate este de 25,2-. „Expunerea fetala la alcool este un factor de risc major pentru aparitia tulburarilor din spectrul alcoolismului fetal. Consumul sustinut de alcool pe parcursul trimestrelor de sarcina poate fi direct corelat cu avortul spontan, nasterea prematura, întârzierea cresterii intrauterine, dismorfismul facial, malformatiile congenitale sau deficitele în functionarea cognitiva, comportamentala si emotionala. În plus, consumul de alcool paternal se alatura factorilor de risc care pot influenta negativ dezvoltarea embrionului”, este de parere psihiatrul de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iasi. Atunci când impactul alcoolului începe in utero, consecintele nu se rezuma doar la sanatatea fetala. Complexitatea si cronicitatea tulburarilor din spectrul alcoolismului fetal afecteaza pacientul, familia si societatea. Dizabilitatile fizice sau psihice ale non-nascutului vor necesita interventie timpurie si, adesea, sprijin din partea serviciilor de asistenta medicala si sociala pe tot parcursul vietii. Esecul academic, abuzul de substante, problemele de sanatate mintala, contactul frecvent cu sistemul juridic, fie ca victime, fie ca infractori, si incapacitatea de a trai independent si de a obtine sau a mentine un loc de munca, toate pot avea impact economic, social si cultural substantial asupra oricarei comunitati. În orice zi dintr-un an, copiii si adolescentii cu tulburari din spectrul alcoolismului fetal prezinta de 19 ori mai multe riscuri de a fi încarcerati în comparatie cu adolescentii si copiii fara tulburari din acest spectru. În acest moment nu exista niciun tratament cunoscut pentru a inversa tulburarile de neurodezvoltare induse de alcool. Cea mai eficienta masura ramâne prevenirea lor prin evitarea completa a consumului de orice tip de alcool în timpul întregii sarcini si în procesul de concepere. „În concluzie, observam cum o substanta psiho-activa legala, accesibila si acceptata social poate deveni o adevarata „toxina a sistemelor familiale”. Mai mult, studiile de specialitate si statisticile de la nivel national si global sugereaza ca alcoolul este „virusul” care genereaza o gama larga de probleme psihologice, medicale si sociale – o posibila „pandemie nevazuta”. În acest sens, devine responsabilitatea fiecaruia dintre noi sa aducem la suprafata aceasta realitate, pericolele asociate si modalitatile prin care putem construi o preventie adecvata si eficienta. De asemenea, noi modalitati de tratament si programe de suport dedicate, pot deveni punctul de interes comun al celor care-si doresc o societate unde aceste probleme sunt inexistente sau minime”, considera dr. Oana Grecu, medic psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iasi.
