Peste 60- dintre români sustin ca nu-si cunosc vecinii, deloc sau ca îi cunosc în mica masura, potrivit unui studiu al agentiei Reveal Marketing Research. De asemenea, 80- dintre români si-ar dori sa se înteleaga mai bine cu vecinii si sa poata apela la ei în caz de nevoie. Dintre respondenti, 59- spun ca nu au participat niciodata sau au participat foarte rar la evenimente sociale cu vecinii. Însa 9 din 10 respondenti sunt deschisi sa se implice mult si chiar foarte mult în promovarea diversitatii si incluziunii, potrivit unui studiu comandat de ONG-ul ÎntreVecini si realizat de agentia Reveal Marketing Research. Ideea studiului, citat de cotidianul “Alba 24”, a fost de a surprinde perceptiile si comportamentele celor care locuiesc în comunitatile de la bloc. Daca 65- dintre românii care locuiesc la bloc nu-si cunosc vecinii deloc sau îi cunosc în mica masura, doar 27- se cunosc bine, iar 8- foarte bine. Ce i-ar determina sa se cunoasca mai bine Întrebati ce motive i-ar determina sa se cunoasca mai bine unii cu altii, 68- dintre respondenti au mentionat pe primul loc solutionarea unor probleme comune. Pe locul doi se afla dorinta de a construi o comunitate mai strânsa (32-) si proiectele comune în cartier (32-). Urmeaza ocaziile de socializare organizate în cartier (26-) si interesul comun pentru activitati sau hobby-uri (21-). Cât de des participa la evenimente sociale Când vine vorba despre frecventa cu care românii au participat la evenimente sociale împreuna cu vecinii lor de la bloc, sondajul arata ca 59- dintre respondenti nu au participat niciodata sau au participat foarte rar. Respondentii declara ca si-ar dori ca în blocul în care locuiesc sa existe activitati comunitare precum: activitati comune pentru copii (31-) gratar comunitar (28-) seri de jocuri de societate (22-) seri de film în aer liber (21-) evenimente sportive (16-) concursuri sau competitii între vecini (14-) ateliere si cursuri (14-). „Vecinul era o institutie resursa” „Faptul ca românii care locuiesc la bloc nu se prea cunosc cu vecinii lor nu ne ia prin surprindere, ci este chiar o realitate pe care ne dorim sa o schimbam. Partea buna este ca, prin prisma sondajului pe care l-am desfasurat, am aflat ca 80- dintre românii care locuiesc la bloc si-ar dori sa se înteleaga mai bine cu vecinii si sa poata apela la ei în caz de nevoie. Iar asta ne da speranta ca vom reusi sa împrietenim cât mai multi oameni cu vecinii lor, dar si cu conceptul de sustenabilitate, pe care-l promovam prin intermediul actiunilor desfasurate în comunitatile de bloc din România, alaturi de partenerii nostri”, a declarat Sabina Mihailescu, Manager General ONG ÎntreVecini. „În copilaria mea, vecinul era o institutie resursa la care puteai apela atunci când e nevoie: cereai cu împrumut o cana de zahar sau 100 de lei pâna la salariu si culmea le si primeai. În plus, relatiile de încredere erau destul de puternice, nu degeaba atunci când plecai de-acasa le lasai chiar si un set de chei de la casa. În ultimii 30 de ani, lucrurile s-au schimbat si acum, cu greu ne stim (din vedere) vecinii. Despre încredere, e chiar si mai greu de vorbit. E de vina societatea? E de vina internetul? Este rezultatul individualismului care ne este servit de cele mai multe ori ca reteta succesului? E normalitatea globalizarii si rezultatul unui proces natural de reajustare a relatiilor într-un nou context socio-economic? E ceea ce ne dorim sa dam mai departe ca mod de socializare? Cred ca toate câte un pic, si multe altele”, a declarat Gelu Duminica, Sociolog si Director executiv Agentia „Împreuna”. Cum se înteleg vecinii de la bloc. Ce probleme întâmpina, în functie de generatie Conform sondajului realizat de ÎntreVecini, respondentii din generatia Z prezinta o reticenta crescuta în relatia cu vecinii. Astfel, persoanele de pâna în 27 de ani au mai degraba o relatie destul de formala cu vecinii (34-) 20- se declara chiar distante, neavând o relatie apropiata cu acestia. De asemenea, prefera într-un procent semnificativ mai mare fata de totalul esantionului sa pastreze distanta (41-). Nu sunt deschise sa-si cunoasca vecinii (20-). Într-un procent de asemenea ridicat se contureaza si reticenta generatiei Y (28-43 de ani) de a-si cunoaste vecinii. La polul opus, cei din generatia X, care au între 44 si 59 de ani (38-) si cei din generatia Baby Boomers, între 60 si 78 de ani (39-) se declara destul de apropiati de vecinii lor si chiar sunt deschisi si încurajeaza interactiunea (48-). Când vine vorba despre implicarea în rezolvarea problemelor comunitatii, majoritatea respondentilor (52-) se arata oarecum deschisi sa se implice, însa în functie de situatie. 29- afirma ca s-ar implica cu siguranta, 12- recunosc ca nu s-ar implica, dar ar fi dispusi sa sustina initiativele altora, iar 6- confirma ca deocamdata nu s-ar implica. Locurile de parcare (51-), dezvoltarea spatiilor verzi si a parcurilor (42-), gestionarea deseurilor si protejarea mediului înconjurator (41-), lipsa masurilor pentru contracararea infractionalitatii (38-) si îmbunatatirea infrastructurii (31-) se afla pe primele cinci locuri în topul problemelor sau nevoilor pe care românii care locuiesc la bloc le considera cele mai importante în comunitatile din care fac parte. Studiul a fost realizat cu ajutorul agentiei Reveal Marketing Research si s-a desfasurat online, în perioada 29.11.2023 – 04.12.2023, pe un esantion reprezentativ pentru universul persoanelor cu vârsta 18+ din România, utilizatori de internet, care locuiesc în mediul urban si periurban, în blocuri de locuinte. Marimea esantionului a fost de 1002 respondenti. Articolul integral AICI
