Peste jumatate dintre copiii din România declara îsi doresc sa plece din tara si sa se stabileasca peste granite, arata un studiu realizat de organizatia Salvati Copiii. Ancheta arata cifre îngrijoratoare si în ceea ce priveste scolarizarea, concluziile fiind ca aproape doi din 10 tineri de peste 16 ani nu urmeaza nicio forma de învatamânt. Mii de minore devin anual mame în România, iar dintre acestea sute nasc a doua sau chiar a treia oara înainte de majorat. În ceea ce priveste sesizarile de abuz sexual cu victime minore, doar 20- dintre cazuri ajuns pe masa unui judecator, mai spun oficialii organizatiei, care cer Guvernului „un plan de masuri imediate”. „Peste jumatate dintre copiii români (55,1-) îsi doresc sa plece din tara si sa se stabileasca peste granite, în vreme ce o treime dintre acestia si-ar dori sa-si continue studiile în strainatate. Printre principalele motive care i-ar determina sa emigreze se numara oportunitatile legate de educatie (26,3-), neîncrederea sau nemultumirea fata de conditiile de viata din România (21,9-)”, arata un studiu realizat de Salvati Copiii si ale carui rezultate au fost date publicitatii miercuri. Documentul, care face o radiografie a situatiei copiilor români, subliniaza ca în ultimii 20 de ani, numarul copiilor din România a scazut de la aproape 4.800.000 la 3.740.300 si arata ca în cazul celor ramasi în tara exista „semnificative disparitati, în detrimentul celor din mediul rural”. Ancheta situeaza România ca fiind tara din UE cu cel mai scazut nivel de participare la programele scolare în cazul tinerilor cu vârste peste 16 ani, fiind totodata, potrivit OCDE, unul dintre statele în care diferenta de performanta generata de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel. „Variatia de performanta explicata strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toti ceilalti factori) atinge, în România, nivelul de 25,8-, în comparatie cu o medie OCDE de 15,5- si în crestere fata de valoarea înregistrata de tara noastra la testarea anterioara (18-). Diferenta de punctaj mediu, la matematica, între elevii cei mai avantajati si cei mai dezavantajati este de 132 de puncte în cazul României (fata de o medie OCDE de 93 de puncte), în crestere cu 24 de puncte fata de editia anterioara a testarii. De altfel, România este indicata si printre tarile în care aceasta diferenta generata de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca exceptie de la tendinta generala la nivelul OECD (unde aceasta diferenta a suferit doar o crestere minora)”, arata studiul. Conform Salvati Copiii, în România, doar 0,8- dintre copiii sub doi ani au acces la educatie timpurie (înjumatatit fata de 1,6- în 2020 si comparat cu 9,2- media UE), iar procentul ajunge la doar 15,1 în cazul celor care au împlinit 2 ani (în scadere drastica fata de 21,1- în 2020 si fata de 33,3- media UE), iar unu din cinci copiii nu termina scoala la timp. Probleme semnificative legate de participarea la educatie apar înca de la gimnaziu „Probleme semnificative legate de participarea la educatie apar înca de la gimnaziu, cu un procent de 12,2- dintre copiii români care au vârsta corespunzatoare acestui nivel de educatie, dar nu sunt cuprinsi în scoala, iar procentul creste odata cu vârsta, atingând 13,25- în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 - în cazul celor de 15 ani si 19,01- în cazul celor de 16 ani”, transmite Salvati Copiii. În ceea ce priveste bullyingul, organizatia noteaza ca „desi tot mai multe incidente grave, inclusiv sinucideri, cu victime printre copii sunt puse pe seama bullyingului, fenomenul continua sa creasca atât ca incidenta, cât si ca gravitate, în lipsa unor masuri adecvate de raspuns”. O consultare la care au participat aproape 4500 de elevi releva ca 82- dintre elevi au fost martori ai situatiilor de bullying în scoala, 28- dintre respondenti afirmând ca au asistat des si foarte des la astfel de situatii, multe dintre ele având loc în clasa, iar adultul care intervine este dirigintele. 2- dintre respondenti sustin ca nimeni nu intervine în astfel de situatii. În grupul de prieteni incidenta bullyingului pare a fi mai scazuta, retelele de socializare fiind indicate ca mediu în care copiii asista frecvent la situatii de bullying – 79- dintre ei afirmând ca au asistat la astfel de situatii, iar 45- declarând ca asista la cyberbullying des sau foarte des. „Aproape jumatate dintre respondenti (49-) afirma ca au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune ca s-a aflat des sau foarte des în astfel de situatii. Peste un sfert dintre elevi (27-) admit ca s-au aflat în pozitia de autor al actelor de bullying, în schimb proportia celor care admit frecvente ridicate ale acestui comportament este de doar 2-. Trei sferturi dintre copii (74-) sustin ca discuta cu adultii despre situatiile de bullying, iar 22- din ei afirma ca fac acest lucru rar sau foarte rar”, arata Salvati Copiii. „În România, conform Consiliului Superior al Magistraturii (2020), în medie, 80- dintre cele 18.549 de sesizari cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore (1 februarie 2014-29 iulie 2020), mai putin de 20- (3.496) au fost finalizate prin trimiterea în judecata a agresorilor, iar pentru doua treimi (12.636) au fost adoptate solutii de clasare”, mai arata rezultatele studiului. 46- dintre copii declara ca parintii lor recurg la pedeapsa corporala Abuzul din partea parintilor este un alt aspect scos în evidenta, statisticile aratând ca la nivel national, 46- dintre copii declara ca parintii lor recurg la pedeapsa corporala, procentul acestora fiind „mult mai mare decât cel al parintilor care admit ca folosesc astfel de pedepse”. „Unu din 10 copii marturiseste ca este victima a acestei forme de violenta des sau foarte des, cu o incidenta mai mare în cazul copiilor din mediul rural. Mai mult decât atât, raspunsurile copiilor indica persistenta unor forme severe de violenta din partea adultilor din familie, cum ar fi: obligarea de a sta în genunchi (5-), arsurile intentionate (1-) sau pedepsele fizice care necesita spitalizare (1-)”, arata raportul Salvati Copiii. Organizatia face publice statistici care arata nevoia unei interventii rapide, „prin programe solide de preventie si limitare a riscurilor la care sunt expusi cei mai tineri dintre cetatenii României: 27,3- dintre adolescentii români fumeaza produse din tutun: 50,1- dintre ei consuma alcool si 14- dintre copii au recunoscut ca au practicat jocuri de noroc pe bani, dar impactul fenomenului este mult mai amplu, 40- dintre ei mentionând ca au prieteni implicati în astfel de activitati. Studiul arata ca anual peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Desi neajunse înca la vârsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia nastere. Multe dintre ele nu au folosit niciodata metode contraceptive si nici nu merg la medic pentru a monitoriza sarcina. Conform organizatiei, copiii României continua sa fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene, 41,5- dintre ei aflându-se în risc de saracie sau excluziune social.
