„Nu am o problema cu cafeina, am o problema fara cofeina.” Este un deliciu de care noi oamenii ne bucuram de vreo sase sute de ani. A devenit parte a culturii noastre si o parte si mai importanta a starii noastre de bine. Pentru multi dintre noi, poate nu pentru toti. Cel mai probabil si când citesti rândurile astea ai în mâna o ceasca cu deliciul preparat dupa voia sufletului. Este si foarte fotogenica, fie ca e înca sub forma micilor bulgarasi bruni, îmbratisati lejer într-un sac de cânepa sau într-o punga dintr-un material ultra-modern, fie în forma lichida cu un guler aristocratic de spuma groasa pe care ne desenam cu lapte fanteziile. Câtva vreme, unii au încercat sa ne strice placerea si sa ne convinga, fara sa fie nici macar ei convinsi (le lipseau datele) ca nu ne face bine si ca este un obicei foarte daunator si complet nesanatos. Praful uscat al stepelor pustii se asaza greu peste mormintele acelor vorbe. Caci vin si va spun astazi sa va bucurati caci deliciul care va însenineaza si cele mai mohorâte zile va face si o gramada de bine. În ultimii câtiva ani, au aparut o multime de noi studii care sugereaza ca consumul de cafea (în multe cazuri în cantitati mari) îmbunatateste longevitatea si functia creierului, combatând în acelasi timp unele dintre cele mai frecvente si de temut probleme de sanatate ale adultilor. Un studiu de la Universitatea Johns Hopkins a constatat ca daca participantii la studiu consumau o tableta de cofeina de 200 de miligrame performanta lor era mai buna la testele de memorie. Un studiu masiv pe aproape 500.000 de adulti britanici a constatat ca cei care beau cel putin doua pâna la trei cani de cafea pe zi - si pâna la opt cani - aveau „cu aproximativ 10 pâna la 15- mai putine sanse de a muri” de orice cauza pe parcursul perioadei de studiu de 10 ani fata de cei care nu au facut-o. Un studiu canadian publicat în 2017 a descoperit ca fenilindanii, un grup de compusi ce apar în timpul procesului de prajire a cafelei, par sa opreasca acumularea a doua proteine toxice în creier care au fost legate de bolile Alzheimer si Parkinson. Un studiu de anul trecut a constatat ca soarecii carora li s-a administrat trigonelina, care este un alcaloid vegetal gasit în cafea, au avut rezultate mai bune în experimentele care le-au testat abilitatile de „dobândire, retinere, structurare si aplicare a informatiilor”. Un studiu al Asociatiei Americane a Inimii si al Facultatii de Medicina din cadrul Universitatii din Colorado a constatat ca riscul de insuficienta cardiaca sau accident vascular cerebral a scazut cu 8- pentru fiecare ceasca de cafea suplimentara pe zi. Asta doar asa, cât sa va faceti o idee de ce, când va invita cineva la o cafea, va vrea tot binele din lume. Nu refuzati. Bogdan Iliescu este medic primar neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iasi si presedinte al Asociatiei Creierului Iasi
