Acest articol are un caracter informativ, referindu‑se la un eveniment stiintific pe care autorul îl considera demn de a fi semnalat publicului instruit din orasul nostru. În partea a doua a saptamânii viitoare, si anume între 18-20 mai 2023, se va desfasura la Iasi Simpozionul International „Explorari în traditia biblica româneasca si europeana”. Ajuns la a XII‑a editie, evenimentul este organizat de Asociatia de Filologie si Hermeneutica Biblica din România, Centrul de Studii Biblico‑Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum” al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Mitropolia Moldovei si Bucovinei si Institutul de Filologie Româna „Alexandru Philippide”. Ca o noutate fata de editiile anterioare, anul acesta se cuvine semnalata implicarea în organizarea Simpozionului, în cadrul unui parteneriat, a Primariei Municipiului Iasi. Reunind la fiecare editie între 35-45 de participanti, filologi, istorici, teologi, de la universitati si centre de cercetare din tara si din strainatate, cercetatori consacrati, tineri în curs de afirmare si, de fiecare data, câtiva doctoranzi, simpozionul ofera cadrul de dezbatere a unei problematici diverse, organizate în patru sfere tematice: 1. problematica filologica (textul biblic ca reper în studiul diacronic al limbii; lexicologie si semantica biblica; frazeologie biblica; onomastica biblica; traduceri partiale ale Bibliei, mai putin cunoscute, carti biblice si fragmente pastrate în vechi manuscrise din secolele al XVI-lea – al XVII-lea si raportul lor textual cu versiunile românesti cunoscute; interferente si delimitari stilistice: varietatile biblica, liturgica si teologic‑sapientiala ale stilului bisericesc; rolul Bibliei de la Bucuresti – 1688 în crearea stilului bisericesc românesc în secolele al XVIII-lea – al XIX‑lea; editarea, informatizarea si digitalizarea textelor sacre; critica de text si paleografie). 2. problematica traductologica (tipologia traducerilor biblice; literalism si interpretare libera; teorii ale traducerii si aplicatii ale acestora în traducerea textului sacru; sursa unica vs. sursa multipla; „originalele” Bibliei – traditii textuale diferite reflectate în traducerile românesti; relatii între versiuni biblice succesive: Tetraevanghelul de la Sibiu – 1551-1553, Tetraevanghelul lui Coresi, Praxiul coresian – sec. al XVI-lea si Noul Testament de la Balgrad – 1648); Biblia de la Bucuresti – 1688), Biblia de la Blaj – 1795 si editiile Filotei – 1854‑185, Saguna – 1858, Biblia de la 1914; versiunile Cornilescu, Radu-Galaction, Anania etc.; instrumente de lucru ale traducatorilor Bibliei din toate epocile: lexicoane, dictionare, concordante, editii critice, versiuni auxiliare etc.) 3. hermeneutica biblica (optiuni si conditionari confesional‑teologice – dogmatice, canonice, eclesiologice, cultice etc., cenzura teologica, cenzura politica; traditia patristica – reper si criteriu de interpretare a textelor sacre; Biblia în cadrul polisistemului literar eclezial; relatii si determinari între textul sacru si imnografia ecleziala, literatura cultica, iconografie, literatura exegetica si omiletica etc.). 4. istoria receptarii textelor sacre (insertia, prelucrarea si stilizarea citatului biblic în literatura româna sau universala; circulatia versiunilor românesti ale Bibliei; referiri si evaluari istorice la textele principalelor versiuni biblice românesti: Biblia de la Bucuresti, Biblia de la Blaj etc.; raporturi textuale – preluare, „diortosire”, adaptare etc. – între diferite versiuni biblice; locul Bibliei în cultura româna; motive, simboluri, structuri si personaje biblice; interferente culturale si mentalitati în receptarea textelor sacre; aspecte antropologice, sociologice, politice sau filosofice ale receptarii textelor sacre. Alaturi de aceste patru sectiuni devenite deja traditionale, organizatorii propun anul acesta si o sesiune tematica aniversara („350 de ani de la aparitia Psaltirii în versuri a lui Dosoftei” si o masa rotunda („Producerea si transmiterea textului biblic bizantin – cu prilejul a 700 de ani de la nasterea Sf.. Nicodim de la Tismana”). Între participantii la editiile anterioare, simpozionul de biblistica de la Iasi s‑a bucurat de prezenta, ca oaspeti de onoare si „key-speakersˮ, a unora dintre cei mai reputati specialisti în studii biblice din Germania, Elvetia, Italia, Belgia, Croatia, Spania, Austria, Albania, Georgia, Irlanda, Israel, Polonia, Serbia. Mentionam numele câtorva dintre acesti carturari: Claudio García Turza (La Rioja, Academia Regala a Spaniei), Michael Fieger (Chur), Wim François (Leuven), Cesare Alzati (Milano, Academia Româna), Jože Krašovec (Ljubljana), Michael Metzeltin (Viena, Academia de Stiinte a Austriei, Academia Româna), Elsa Lüder (Freiburg), Wolfgang Dahmen (Jena), Volker Schupp (Freiburg), Rudolf Windisch (Rostock), Carla Falluomini (Torino), Georg Kaiser (Konstanz), Natalio Fernández Marcos (Madrid, Academia Regala a Marii Britanii), Almudena Martínez (La Rioja), Martin Meiser (Saarbrücken), Liana Lupas (New-York), Els Agden (Leuven), Ina Arapi (Viena), Feargus ó Fearghail (Dublin, Vatican), Andrès Enrique Arias (Palma de Majorca), Andrei Esanu, (Chisinau, Academia Moldovei, Academia Româna), Emanuel Tov (Ierusalim), Giorgio Ziffer (Udine), Tatjana Subotin-Golubović (Belgrad), Jerzy Ostapczuk (Varsovia). Mentionam, de asemenea, participarea, în timp, a câtorva dintre cei mai importanti filologi sau teologi români de astazi, din Bucuresti (Gheorge Chivu – Academia Româna, Mihai Moraru, Zamfira Mihail, Rodica Zafiu – Academia Româna, Francisca Baltaceanu, Monica Brosteanu, Madeea Axinciuc, Ioana Costa) si Cluj (Ioan Chirila, Alin Mihai Gherman). Detalii despre editiile anterioare ale simpozionului, inclusiv volumele cuprinzând lucrarile prezentate de participanti, pot fi gasite pe site-ul Centrului de Studii Biblico-Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum”. Invitatul de onoare al editiei de acum este profesorul Sebastian Brock de la Universitatea din Oxford. Între participantii din strainatate remarcam prezenta urmatorilor specialisti: Felix Albrecht (Göttingen) Sysse G. Engberg (Copenhaga), Catherine Mary MacRobert (Oxford), Jerzy Ostapczuk (Varsovia), Ljiljana Puzović, Vladan Trijić si Milanka Ubiparip (Belgrad). Ca si la editiile precedente, sesiunea de deschidere a simpozionului este onorata de prezenta ÎPS Parintele Mitrofan, mitropolit al Moldovei si Bucovinei, si se desfasoara în incinta de însemnatate simbolica majora care este Manastirea Trei Ierarhi, punct central al topografiei culturale a Iasului, acolo unde a functionat primul asezamânt de studii superioare din Moldova, Colegiul Vasilian, întemeiat în 1640, precum si cea mai veche Scoala Normala din Principate. Tot aici a functionat si cea dintâi tipografie din Moldova, în care s‑au tiparit cartile mitropolitului Varlaam, inclusiv Cazania (1643) si Pravila lui Vasile Lupu (1646). Deschiderea va avea loc în Sala Gotica a Manastirii Trei Ierarhi, iar lucrarile se vor desfasura în Sala Gotica si în Sala Baptisteriu a Muzeului Mitropolitan din Iasi. Pe toata durata desfasurarii simpozionului, în Sala Gotica poate fi vizitata o expozitie de miniaturi realizate în atelierul de pictura „Anastasie Crimca” al Manastirii Dragomirna si o expozitie cu lucrari ale participantilor la simpozion. Lucrarile simpozionului pot fi urmarite si on‑line, la urmatoarele adrese: ZOOM (meeting ID: 826 3546 8811, passcode: MLD) si FACEBOOK. Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
