Sora procurorului Daniel Horodniceanu îsi cere înapoi banii retinuti din pensia sa speciala. Fost procuror ea însasi, Diana Horodniceanu a chemat în judecata Guvernul, reclamând impunerea, printr-o ordonanta de urgenta, a contributiilor de asigurari de sanatate si a impozitului pe venit asupra pensiei. Procesul va începe pe 21 iunie, dar Guvernul pare sa se fi predat deja. Cele trei pagini ale întâmpinarii depuse la dosar nu combat practic în niciun fel argumentele petentei, iar o nota a Secretariatului General al Guvernului anticipeaza o avalansa de solutii favorabile fostilor magistrati. Actiunea depusa de Diana Horodniceanu la Tribunal îsi are originea într-o ordonanta de urgenta emisa de Guvern în decembrie 2021. Printre diverse masuri fiscal-bugetare adoptate a fost si impozitarea partii din pensii ce depasea valoarea de 2.000 de lei si perceperea de contributii sociale de sanatate asupra partii care depasea suma de 4.000 de lei. Printre cei afectati de noile prevederi legale se numara si Diana Horodniceanu. Fosta sefa de sectie în cadrul Parchetului de pe lânga Tribunal, aceasta se pensionase în 2020, la 51 de ani. Pensia magistratilor reprezinta 80- din salariul de baza brut lunar, cu toate sporurile, din ultima luna de activite. În cazul Dianei Horodniceanu, pensia calculata era de 25.574 lei. Conform mentiunilor facute în actiunea sa, în decembrie 2021, în prima luna de aplicare a ordonantei, îi fusesera retinuti ca impozit 2.357 lei. În ianuarie 2022, impozitul calculat fusese de 2.142 lei, iar contributiile de sanatate, alti 2.157 lei. În total, 4.299 lei, respectiv 16,8- din totalul pensiei. Diana Horodniceanu a apreciat ca ordonanta de urgenta încalca numeroase dispozitii ale Constitutiei si drepturi fundamentale garantate de aceasta. Guvernul emisese o ordonanta într-un domeniu rezervat legii. Articolul 139 al Constitutiei precizeaza ca „impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”. În plus, modificarea Codului Fiscal se poate face numai prin lege, cu minim 6 luni înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi. Daca voia sa aplice un impozit asupra pensiilor, Guvernul trebuia sa propuna acest lucru în proiectul anual al legii bugetului. Constitutia impune ca ordonantele de urgenta sa fie adoptate „numai în situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amânata”, urgenta trebuind sa fie argumentata. Or, în decembrie 2021, preambulul ordonantei invoca o Recomandare a Comisiei Europene din aprilie 2020, masurile trecute în programul de guvernare sau prevederile Programului operational regional 2014-2020. „Faptul ca începând cu anul 2016 soldul structural depaseste limita permisa de Tratatul privind stabilirea, coordonarea si guvernarea în cadrul Uniunii Economice si Monetare nu justifica echilibrarea acestui sold prin sarcini excesive impuse persoanelor fizice, în speta pensionari, cu încalcarea unor drepturi si libertati fundamentale”, se mentioneaza în actiunea fostului procuror. Diana Horodniceanu a invocat si statistica în favoarea sa, mentionând faptul ca doar 20- dintre pensionari au o pensie mai mare de 4.000 de lei. „Dat fiind faptul ca doar asupra unui procent de 20- din totalul pensiilor sunt impuse aceste contributii, masura impusa nu este necesara si nu raspunde efectiv unor obiective de interes general”, a precizat Horodniceanu. Aceasta a cerut prin actiunea sa returnarea sumelor retinute din pensie, cu dobânzile legale aferente, încetarea retinerilor viitoare din pensie, dar si sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la neconstitutionalitatea articolului din ordonanta prin care erau impuse contributiile. Întâmpinarea semnata de secretarul general al Guvernului, Marian Neacsu, depusa la dosar, nu a raspuns în niciun fel argumentelor legale si de constitutionalitate aduse de fostul procuror. Reprezentantii Guvernului s-au multumit sa aprecieze ca adoptarea ordonantei nu ar putea fi calificata drept o fapta ilicita, chiar daca actul ar fi declarat neconstitutional. Prin urmare, nu se punea automat problema raspunderii patrimoniale a Guvernului. În plus, în aprecierea juristilor guvernamentali, Diana Horodniceanu nu dovedea în concret producerea unui prejudiciu si nici nu facea dovada interesului în promovarea actiunii. Aceasta, desi fostul procuror mentionase clar prejudiciul suferit, respectiv sumele retinute din pensie si, fiind direct afectat, justifica interes în actiune. Primul termen de judecata va avea loc pe 21 iunie, dar procesul ar putea fi de scurta durata. În decembrie anul trecut, CCR s-a pronuntat asupra constitutionalitatii tocmai a articolului din ordonanta contestat de Horodniceanu. „Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributiva sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afecteaza dreptul la pensie privit «lato sensu» (în sens larg, n.r.)”, au constatat judecatorii Curtii. Constitutia permite restrângerea drepturilor cetatenesti, dar numai în baza unei legi, nu a unei simple ordonante de urgenta. Prin declararea ca neconstitutional a articolului referitor la contributiile impuse asupra pensiilor, acesta îsi înceteaza aplicabilitatea. O nota a Secretariatului General al Guvernului, depusa recent la dosar, pare sa indice ca institutia centrala si-a pregatit deja capitularea. „Este previzibil faptul ca reclamantii vor obtine din partea instantelor judecatoresti solutii favorabile, indiferent care vor fi apararile formulate în aceste dosare de Guvernul României. Opinam ca Guvernul României ar putea sa reglementeze efectele Deciziei CCR printr-un act care sa stabileasca modalitatile de restituire a sumelor”, se mentioneaza în nota.
