„Pensiile speciale nu trebuie sa fie mai mari decât salariul în plata, astfel încât sa nu mai existe inechitati în sistem”. Este concluzia la care au ajuns expertii Bancii Mondiale, într-un raport cu mai multe recomandari, transmis autoritatilor române. Recent, un avertisment privind reforma pensiilor speciale a venit si din partea Comisiei Europene, care i-a cerut României sa îsi respecte angajamentele, astfel încât sa primeasca miliardele de euro din fonduri europene. Tara noastra si-a asumat prin PNRR sa reformeze sistemul de pensii. Raportul Bancii Mondiale face referire la proiectul de lege privind modificarea pensiilor speciale, aprobat de Guvern si trimis în Parlament. Scenariile propuse de Banca Mondiala pentru eliminarea pensiilor de serviciu Banca Mondiala a propus patru scenarii în ceea ce priveste pensiile de serviciu din sectorul civil, si anume eliminarea imediata a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toti cei care nu au acumulat înca vechimea, înghetarea tuturor pensiilor de serviciu, un nou plafon de referinta pentru cei nou intrati în sistem, sau optiunea reformarii pensiilor speciale pentru toti, scrie Agerpres. Potrivit Raportului de analiza, evaluare a impactului si recomandari pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondiala - sinteza, dat duminica publicitatii de Ministerul Muncii, aceste scenarii nu se refera la indemnizatiile parlamentarilor si primarilor. „Spre deosebire de participantii la planul de pensii militare, lucratorii care beneficiaza de pensii de serviciu public participa la sistemul general de pensii si pot primi un supliment de la bugetul de stat”, se arata în document. Un prim scenariu este eliminarea imediata a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toti cei care nu au acumulat înca vechimea care le da dreptul la aceste pensii la o anumita data. Aceeasi regula ar putea fi aplicata si celor care aveau doar un serviciu minim de pensie speciala la o anumita data. „Este foarte probabil ca o astfel de decizie sa fie contestata în instanta, existând precedentul când o astfel de încercare a fost facuta imposibil de implementat prin deciziile Curtii Constitutionale. Nu este clar daca un alt efort similar ar putea avea succes. În plus, un numar mare de lucratori din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare”, se mentioneaza în raport. Scenariul al doilea ia în calcul înghetarea tuturor pensiilor de serviciu. Aceasta optiune se refera la stoparea acumularii de beneficii suplimentare în viitor, fara a afecta drepturile deja câstigate. „Prin aceasta abordare, s-ar mentine beneficiile pentru actualii pensionari si pentru lucratorii activi care întrunesc conditiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectiva nu întrunesc conditiile de pensionare, se elimina integral dreptul la pensie de serviciu”, se arata în document. Scenariul al treilea presupune un nou plafon de referinta pentru cei nou intrati în sistem. Din aceasta perspectiva, toti lucratorii nou intrati dupa o anumita data ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici fata de cele aflate în plata. „Aceasta abordare ar putea crea discriminare între lucratorii aflati în situatii similare. Doi lucratori în pozitii identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie semnificativ diferite în functie doar de data la care au fost angajati”, atrage atentia BM. Al patrulea scenariu este optiunea reformarii pensiilor speciale pentru toti. „Varianta promovata de Guvern prin L4/2023: considerându-se ca eliminarea completa sau înghetarea pensiilor speciale nu este de dorit si/sau fezabila din punct de vedere politic sau ca stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intrati nu este fezabila, atunci cea mai buna abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reforma, este important sa se acorde o atentie deosebita eforturilor anterioare de reforma si actiunilor judecatoresti, astfel încât greselile din trecut sa nu se repete”, precizeaza Ministerul Muncii. Institutia subliniaza ca principalul obiectiv al proiectului de lege este eficientizarea (în sensul scaderii cheltuielilor bugetare) si eliminarea posibilitatilor de a abuza de sistemul de pensii de serviciu. Prevederile proiectului de lege aliniaza vechimea minima în profesiile acoperite de pensiile de serviciu la cea a sistemului general, uniformizeaza perioada de referinta a câstigurilor pentru toate pensiile de serviciu, reduce rata de înlocuire garantata a pensiilor de serviciu si elimina majorarea ratei de înlocuire a vechimii suplimentare si, cel mai important, elimina cele mai evidente oportunitati de a abuza de sistem (cum ar fi vechimea asimilata în afara profesiei pentru magistrati si capacitatea de a obtine pensie peste 100- din salariul net la momentul pensionarii sau posibilitatea de a se pensiona cu pensie speciala redusa cu o vechime de numai 4 ani în alte profesii care presupun pensii de serviciu public). Toate aceste masuri vor reduce numarul beneficiarilor eligibili pentru pensii de serviciu si ar creste ponderea pensiilor acestora ca urmare a contributiile platite, ceea ce întareste alinierea prestatiilor la principiul contributiv. „În concluzie, prevederile L4/2023 raspund la angajamentele asumate prin PNRR, conform raportului Bancii Mondiale, dupa cum urmeaza: Angajamente PNRR (jalon 215) Modul cum L4/2023 raspunde acestor angajamente: Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale si le va alinia la principiul contributivitatii; Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi rationalizate; Pensiile speciale se calculeaza pe baza principiului contributivitatii, a vechimii în profesie si a reajustarii procentului legat de veniturile obtinute. Perioada minima de cotizare este similara cu cea aplicata în fondul public de pensii; Protectia deciziilor Curtii Constitutionale se va referi numai la pensiile magistratilor, nu si la alte categorii, si se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curtii; Nicio pensie speciala nu poate depasi venitul obtinut în cursul perioadei de cotizare; Alinierea vechimii minime in specialitate pentru pensiile de serviciu la standardele aferente sistemului public de pensii; Uniformizarea perioadei de referinta”, spune Ministerul Muncii. Documentul BM prevede si o serie de recomandari: alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu. Un astfel de sistem ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obtinute cu serviciul militar si ar permite o tranzitie mai usoara în si în afara armatei, deschizând calea unei convergente ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general; introducerea impozitarii progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finantate de la buget, un mecanism eficient de reducere a inegalitatilor rezultate fiind impozitarea speciala a cotei din beneficiul finantat de la bugetul de stat. „Acesta poate fi etalonat în functie de cuantumul suplimentului din buget sau poate fi declansat atunci când ponderea suplimentului depaseste anumiti parametri (de exemplu, atunci când suplimentarea depaseste cota finantata din contributii si astfel beneficiul este definit mai mult în functie de completare decât de contributii). Beneficiile magistratilor, de exemplu, a caror formula este protejata de sentinta Curtii Constitutionale a României, primesc marea majoritate (peste 90-) din beneficiul lor de la buget, si nu din contributii. Cazuri de completari mult mai mari decât contributiile sunt posibile si pentru alte pensii de serviciu. Chiar si în rândul beneficiarilor de pensii speciale exista o inegalitate semnificativa între segmentul de 10- superior al beneficiarilor care primesc pensii de pâna la 3,5 ori mai mari fata de cei 10- din segmentul inferior al beneficiarilor. Aceasta recomandare necesita consultari suplimentare cu Ministerul Finantelor si Agentia Nationala de Administrare Fiscala a României”, spun expertii bancii. Modificarea regulilor de indexare pentru prestatiile magistratilor este o alta recomandare. „În timp ce toate pensiile de serviciu sunt mai mari la pensionare în comparatie cu prestatia generala a sistemului de pensii datorita garantiei mai mari a ratei de înlocuire si a unei abordari mai generoase de calcul a beneficiilor, aceste inegalitati se reduc în timp datorita ratei de indexare mai scazute aplicate pensiilor de serviciu, cu exceptia magistratilor. Pentru magistrati, situatia este inversa. Nu numai ca beneficiul este mult mai mare decât în sistemul general, dar indexarea pe salarii este si mai generoasa, crescând inegalitatea în timp. O analiza juridica ulterioara este necesara pentru optiunile de aliniere a ratei de indexare cu cea utilizata pentru alte pensii de serviciu în limitele deciziei Curtii Constitutionale care protejeaza beneficiul magistratilor. Cu toate acestea, o astfel de schimbare ar contribui la reducerea celor mai izbitoare inegalitati din sistemul de pensii”, conform raportului. Alta recomandare face referire la închiderea planului de pensii aferent personalului aviatiei civile. Planul de pensii pentru personalul aviatiei civile ofera o pondere mai mare a beneficiului în comparatie cu alte pensii de serviciu (cu exceptia magistratilor). Spre deosebire de alti beneficiari de pensii de serviciu, participantii la aviatia civila nu sunt angajati în sectorul public si multi dintre ei lucreaza în sectorul privat. Rata de pensionare redusa semnificativ (pe care proiectul de lege întocmit de Guvern o unifica în categoria la 52) nu este legata de pierderea capacitatii de munca, desi pentru unii participanti la plan ar necesita schimbarea rolului în cariera sau schimbarea carierei în întregime. Ar trebui luata în considerare fezabilitatea închiderii planurilor de pensii pentru noii intrati sau a limitarii acestora în alt mod. „În sfârsit, Guvernul ar trebui sa ia în considerare revizuirea legislatiei si adoptarea protocoalelor de schimb de date care sa permita o eficienta sporita în gestionarea diferitelor planuri de pensii. În timp ce echipa Bancii Mondiale a întâmpinat provocari în obtinerea datelor necesare din cauza limitarilor legale impuse de reglementari, cum ar fi cele legate de securitate, chiar si pentru functiile guvernamentale legate de proiectarea si gestionarea cheltuielilor, precum si de raportarea privind pensiile speciale, datele necesare par sa nu fie disponibile. Aceste limitari ar putea fi depasite prin stabilirea de protocoale securizate de schimb de date si revizuirea practicilor de anonimizare si agregare în limitele legii”, mai afirma documentul BM.
