S-a scris mult pe tema Recensamântului Populatiei si Locuintelor runda 2021 si, cu siguranta, se va mai scrie când vor fi publicate datele definitive la nivel national si în profil regional, inclusiv pe componenta de „locuinte si locuire”. Preocuparea cercetatorilor, autoritatilor jurnalistilor si cetatenilor fata de problematica populatiei este justificata si confirmata inclusiv de datele cercetarii „Analiza gradului de satistifactie a utilizatorilor de date statistice” din paginile careia aflam ca datele despre populatie se plaseaza pe locul III într-un clasament al interesului utilizatorilor pentru statisticile oficiale. RPL runda 2021 este cel de al 13-lea recensamânt în istoria statisticii oficiale din România si cel de-al doilea de la aderarea României la Uniunea Europeana. Cu toate observatiile si comentariile, mai mult sau mai putin critice pe marginea RPL runda 2021, vom retine ca este al doilea recensamânt complet digitalizat, prima lucrare efectuata potrivit acestei tehnologii fiind Recensamântul General Agricol runda 2020. Pentru culegerea datelor privind populatia si locuintele s-au aplicat în premiera doua metode: CAWI (computer assisted web interviewing) în faza de autorecenzare a populatiei si CAPI (computer assisted personal interviewing) în faza cercetarii de teren. Asa cum era si firesc, dupa publicarea datelor provizorii de la RPL, s-a discutat despre completitudinea si corectitudinea datelor furnizate de INS, institutia care potrivit legii a avut responsabilitatea organizarii acestei cercetari mai ales din punct de vedere tehnic si metodologic. Însa, atunci când vorbim despre plusurile sau minusurile acestei lucrari statistice exhaustive, trebuie sa includem si alte institutii implicate în organizarea si desfasurarea acesteia (autoritatile centrale si locale), precum si cetatenii români, straini, sau fara cetatenie rezidenti în România, care trebuiau sa participe la procesul de recenzare. La finalul procesului de recenzare pe teren (31 iulie 2022), ponderea (-) persoanelor înregistrate în total populatie rezidenta tinta estimata la 1 decembrie 2021 a fost de 95,4-. Judetele cu cel mai scazut procent de recenzare raportat la populatia rezidenta tinta estimata au fost Timis (83,5-), Bucuresti (85,2-) si Iasi (89,4-). Unii dintre cei care vor citi aceste rânduri vor spune ca judetele anterior amintite sunt „grele” sau complexe nu numai din punctul de vedere al populatiei. Asa este! Dar, la fel de complexe în ordinea volumului, structurii si dinamicii populatiei si locuintelor, sunt si Clujul (93,1-), Constanta (93,1-), Prahova (95,1-). Ce a facut diferenta? Aici sunt mai multe ipoteze explicative: capacitatea de organizare si cooperare a autoritatilor locale, comunicarea scopului RPL runda 2021, calitatea instruirii recenzorilor, complexitatea structurii populatiei (ex. Iasul este un judet cu populatia dupa domiciliu gonflata de migratia basarabeana), configuratia geografica a judetelor, urbanismul, actualizarea bazelor de date si, nu în ultimul rând, încrederea cetatenilor în stat si institutiile sale. Dificultatile legate de organizarea si desfasurarea RPL runda 2021 au fost amplificate si de tot felul de fake news-uri. În sinteza, cele mai frecvente trei fake news-uri pe tema RPL au fost urmatoarele: (1) donarea datelor cu caracter personal culese la RPL referitoare la proprietate, relatiile personale, starea de sanatate catre institutii terte ale statului (ANAF, servicii de informatii, banci, corporatii); (2) în functie de numarul camerelor din locuinta sau numarul locuintelor detinute se va proceda la rechizitionarea spatiilor locative nefolosite pentru a adaposti refugiatii din Ucraina; (3) statul doreste sa cunoasca efectivul persoanelor apte pentru serviciul militar, pentru situatia în care tara intra în razboi. O mare problema pentru centrele universitare a fost gestionarea relatiei cu proprietarii care închiriaza locuinte fara forme legale, în special studentilor. Multe situatii de refuz al (auto)recenzarii pot fi puse pe seama fricii de ANAF a proprietarilor si/sau chiriasilor fara forme legale din marile orase universitare. La ceva distanta de momentul finalizarii recenzarii, am constatat ca multe persoane cu instructie superioara, profesii si ocupatii care le plaseaza în ceea ce numim „elita societatii” înca nu stiau diferenta dintre „populatia dupa domiciliu” si „populatia rezidenta”. Studiul populatiei este o treaba destul de complexa, complicata pentru cei care nu sunt familiarizati cu demografia, statistica sociala, sociologia populatiei, sau geografia umana. Pentru toti acesti frati ai mei, voi defini indicatorii statistici pe care, astazi, îi utilizam când discutam despre volumul, structura, evolutia populatiei din orice unitate administrativ-teritoriala. 1. Populatia dupa domiciliu (dupa actele de identitate) se refera la numarul persoanelor cu cetatenie româna si domiciliu pe teritoriul României. Acest indicator statistic nu tine cont de resedinta obisnuita a unei persoane sau motivul absentei de la domiciliul care este trecut în actele de identitate. În aceasta situatie se pot afla toate persoanele care au „cartea de identitate/ buletinul” emis pe raza administrativ-teritoriala a unei localitati, dar din diverse motive nu au avut resedinta obisnuita la domiciul legal fata de un moment de referinta. În populatia dupa domiciliu sunt incluse si persoanele care au domiciliu în România, dar au emigrat temporar (pentru o perioada neîntrerupta mai mare de 12 luni). 2. Populatia rezidenta (stabila) reuneste toate persoanele care au cetatenie româna, straina, sau fara cetatenie, cu resedinta obisnuita pe teritoriul României. Se considera ca îsi au resedinta obisnuita persoanele care au locuit la o resedinta anume o perioada neîntrerupta de cel putin 12 luni, înainte de momentul de referinta, excluzând deplasarile pentru vacante, burse de studiu de scurta durata sau detasari în interes de serviciu. În calculul efectivului populatiei rezidente sunt incluse si persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România. 3. Populatia rezidenta tinta estimata este un indicator utilizat de INS în contextul organizarii si desfasurarii RPL runda 2021, care se bazeaza pe o estimare a populatiei rezidente la momentul de referinta (1 decembrie 2021), elaborat pe baza unui model econometric cu procesare de date din surse administrative: INS, date care provin de la institutele de statistica ale statelor membre UE, date de la Eurostat privind populatia si migratia internationala. Acest indicator este utilizat doar în scop metodologic (cercetare), nefiind utilizat în scop administrativ. 4. Populatia dupa datele provizorii de la RPL se refera la populatia rezidenta care a rezultat în urma procesarii datelor culese prin autorecenzare (CAWI) si recenzare pe teren (CAPI) care reprezinta 95,4- din populatia rezidenta tinta estimata la care se adauga datele obtinute prin metode statistice de imputarea datelor pentru 4,6- din persoanele care nu au fost recenzate din diferite motive (nu au fost gasite la resedinta obisnuita, au refuzat recenzarea etc.). Pentru exemplificare, prezint datele indicatorilor descrisi anterior, pentru judetul nostru: populatia dupa domiciliu a judetului Iasi la 1 iulie 2022 a fost de 985200 persoane; populatia rezidenta a judetului Iasi la 1 ianuarie 2022 a fost de 765670 persoane; populatia rezidenta tinta estimata a judetul Iasi pentru RPL runda 2021 a fost de 795342 persoane; populatia dupa datele provizorii de la RPL runda 2021 este de 760774 persoane. În loc de concluzie: în judetul Iasi avem 985200 persoane care au „buletin de judetul Iasi”, iar populatia rezidenta dupa datele provizorii de la RPL runda 2021 este de 760774 persoane. De la RPL runda 2010, Iasul a fost si ramâne primul judet, dupa Bucuresti, ca marime a populatiei în România. Recensamintele reprezinta radiografii elocvente asupra modului în care functioneaza statul si institutiile sale, în care interactioneaza institutiile si cetatenii, privind cultura civica, educatia, nivelul de instruire, atitudinile si comportamentul celor care se afla sau nu se afla în exercitiul autoritatii publice. RPL runda 2021 arata nu numai câti suntem în tara aceasta, ci si cum suntem! Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
