Primarii comunelor din jurul Iasului sunt mai preocupati de gestionarea situatiei. Asociatia Zona Metropolitana nu gaseste o solutie, desi promite una înca de asta-vara. Între timp, continua sa ajunga la spital ieseni muscati de câini. Ultima întâmplare nefericita în care un om a ajuns prada pentru o haita de câini a stârnit atentie din mai multe puncte de vedere: cum te comporti când întâlnesti în cale câini comunitari sau lasati de izbeliste de proprietarii lor, cum previi un atac si, nu în ultimul rând, de ce sunt atât de multi. Femeia care a murit în urma muscaturilor mai multor câini care au atacat-o în timp ce facea jogging undeva la marginea Bucurestiului vine dupa alte tragedii de acest fel, precum baietelul de patru ani omorât cu zece ani în urma într-un parc din Capitala si omul de afaceri japonez mort în 2006 chiar lânga sediul guvernului în urma unei muscaturi care i-a sectionat artera femurala. Cititi si: O femeie de 67 de ani, pusa la pamânt de câini: a ajuns la spital cu muscaturi si fractura de coloana vertebrala Si în Iasi aproape ca nu trece anul fara sa apara în mass-media macar o stire despre o victima tratata la spital dupa ce a fost muscata. Ultimul caz este cel al unei femei în vârsta de 67 de ani din Mânzatesti (Ungheni), atacata chiar în fata portii. Oamenii au început sa cunoasca locurile luate în stapânire de câinii fara stapân sau de cei care si-au gasit culcus în spatele unor garduri prin care trec oricând, ale unor curti cu proprietari indiferenti. De exemplu, în satul Bârnova, localnicii stiu ca strazile din jurul unui rest de padure – Mitropolit Anastasie Crimca si Sf. Augustin – sunt împartite de trei haite. Oamenii le dau de mâncare si patrupedele nu s-au aratat niciodata agresive. Am încercat sa aflam de la primarul Mihai Balan cum este gestionata situatia câinilor în comuna, dar fara succes. Comuna „ajutata” de vecini sa-si umple padocul La Miroslava, singura comuna din Iasi care mai detine un padoc (celalalt e în Tomesti), problemele sunt diferite. Viceprimarul Mihai Lisoschi ne-a spus ca padocul e deja la capacitatea maxima si ca, momentan, serviciul local de ecarisaj e blocat. „Trebuie sa facem cumva sa-l extindem, pentru ca eutanasierea nu este o solutie”, a afirmat el. Mai mult, în comuna sunt abandonati deseori pui adusi de proprietari de câini de rasa comuna din localitatile vecine, si abia aceasta e o problema. „Oamenii stiu ca la Miroslava functioneaza un padoc autorizat si îi lasa aici, mai ales în zona Soselei de Centura”, ne-a mai spus viceprimarul. „Ferme de catei” sunt santierele de constructii. Odata casele sau blocurile finalizate, lucratorii si utilajele pleaca, dar câinii ramân. Pe de alta parte, vicele a mentionat interventia recenta a celor de la ecarisaj la solicitarea unui localnic din Vorovesti care s-a trezit cu un câine de lupta metis în curte. Cititi si: Incident grav la Iasi: Barbat muscat de patru maidanezi, inclusiv de fata În comuna vecina Ciurea, numai saptamâna trecuta au fost prinsi 18 câini, luati de pe strada de echipe mixte ale primariei, politiei locale si ale echipei de ecarisaj de la Asociatia „Sprijina Câinii”. Licitatii în gol. La ZMI abia s-au stabilit indemnizatiile Administratia comunei Holboca încearca de ceva timp sa concesioneze serviciul pentru gestionarea câinilor fara stapân. Primarul Neculai Pamfil ne-a explicat ca firmele care s-ar înscrie în licitatie trebuie sa arate ca au padoc, unde animalele sa poata fi tinute macar în perioada deparazitarii, sterilizarii si microciparii, pâna la o eventuala adoptie. Or, cum în judet sunt foarte putine, la aceste proceduri nu se înscrie practic nimeni. Comunele Grajduri si Deleni cauta de asemenea de mai multa vreme cui sa atribuie serviciul local de ecarisaj, iar Hârlaul pare ca s-a dat batut dupa sase încercari. Cititi si: ATAC înfiorator al unor câini amstaff la Iasi. Barbat muscat de testicul Pe de alta parte, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Iasi are de mai mult timp în plan realizarea unui proiect comun pentru construirea de padocuri – cel mai probabil la Holboca si în Valea Lupului – si gestionarea comuna a situatiei. Pâna acum însa nu s-a întâmplat nimic concret, iar asociatia pare sa aiba cu totul alte preocupari daca e sa ne luam dupa postarile de pe pagina proprie de Facebook. Se poate si mai rau În extravilan, dar mai ales în paduri câinii fara elemente de identificare (zgarzi, microcip etc.) sunt considerati „hoinari” si pot fi împuscati fara ca fapta sa constituie infractiune. Prevederea apare în Legea 407/2006, a vânatorii si a protectiei fondului cinegetic. Asemenea campanii sunt organizate la solicitarea gestionarului fondului de vânatoare, ne-a spus Ion Urcaciu, expert în fond cinegetic. El ne-a precizat ca acesti câini de vânatoare sunt considerati principalul daunator al vânatului si ca, daca sunt gasiti în padure – la fel si pisicile – pot fi omorâti. La Iasi, situatia câinilor de pe strazi „e o problema politica”, spune Chirica Vinerea trecuta, situatia a fost pusa pe tapet chiar în debutul sedintei Consiliului Local Iasi. Ciprian Bostan a dat exemplul strazii Trei Fântâni. El a facut diferenta între câinii aflati în curti si cei liberi, care traiesc în semi-salbaticie, si a cerut mai multa grija si atentie pentru prevenirea oricaror probleme. „Ne ocupam de foarte mult timp de aceasta problema, pastrând în echilibru dragostea fata de animale si necesitatea de a nu deveni un pericol public”, a raspuns primarul Mihai Chirica, indicând ca exista niste limite impuse de lege. El a admis ca e un domeniu sensibil, dar ca totul e în strânsa legatura cu Politia animalelor „care este foarte activa în Iasi”. Primarul a admis ca sunt probleme în zonele unde proprietarii nu sunt atenti la animalele pe care le gazduiesc. El a dat exemplul unor actiuni întreprinse în acest sens între ruinele Fabricii de Tigarete, „unde am gasit o haita de câini”, „avem situatia de la Pieta, de la Tabara de la Ciric unde un nene gazduieste un numar de câini”. Pe de alta parte, el a atras atentia ca fiecare proprietar este responsabil pentru ceea ce detine în curte. Cititi si: CAZ REVOLTATOR - Nenorocita de câini maidanezi, batjocorita de Salubris si Primarie Consilierul Iulian Nicolau a cerut o situatie privind serviciul de ecarisaj celor de la Salubris, odata cu prezentarea proiectului de buget al societatii de salubritate. Primarul a conchis ca e o tema politica, dar ca „ne facem treaba”, si a propus o campanie de sterilizare sustinuta, inclusiv cu sprijin financiar de la bugetul local în anumite cazuri.
