Timp de 10 zile, Iasul este capitala industriilor creative din România. Romanian Creative Week reuneste aici peste 800 de artisti, care vor performa în 74 de evenimente din toate domeniile care înseamna creativitate. Dar ce înseamna industrii creative? Ce pondere ocupa acestea în economie, si ce importanta are Iasul în acest sector? Câtiva dintre artistii prezenti la evenimentul anului 2022 din acest sector au încercat sa raspunda la aceasta întrebare. „Când vorbim de industrii creative ne referim la arte, la literatura, la artele vizuale, artele performance-ului, dar partea buna este ca ele se pun în legatura si scot elemente noi. Se produc acele hibridizari în acest festival, în care lumea literaturii intra în contact cu lumea artelor vizuale, cinematografie, moda”, a explicat Felix Aftene, artist vizual si presedinte al Uniunii Artistilor Plastici Filiala Iasi, care a oferit si un exemplu: „Eu am avut un astfel de proiect hibrid, s-a numit Mustata lui Dali si alte culori. Irina (Schrotter) a pus pe rochiile ei niste printuri cu niste lucrari de ale mele, acele lucrari l-au inspirat pe Lucian Dan Teodorovici, care a scris o carte, un pictoroman, care a aparut la Polirom, Andrei Cozlac a facut o proiectie, deci a facut un fel de realitate augmentata pe una dintre lucrarile mele la Berlin si la Paris, unde am expus acest proiect, anul acesta în ianuarie si anul trecut în decembrie. Apar elemente noi, si din elementul asta de noutate reiese relevanta unui proiect”. Când se refera la industriile creative, documentele europene au în vedere trei componente: componenta „Cultura” acopera toate domeniile sectoarelor culturale si creative, cu exceptia sectorului audiovizual si al mass-media de stiri; componenta „MEDIA” ofera sprijin pentru sectorul audiovizual si cel cinematografic, iar Componenta transsectoriala ofera oportunitati de colaborare între sectoarele culturale si creativ, audiovizual, mass-media de stiri, cinematografic. La mijlocul lunii ianuarie, Bruxellul anunta ca pentru „Europa creativa”, a fost aprobat care un buget de aproximativ 385 de milioane de euro, cu aproape 100 de milioane de euro mai mare decât cel din 2021. Bugetul total disponibil pentru programul „Europa creativa” aferent perioadei 2021-2027 se ridica la aproximativ 2,4 miliarde de euro, o crestere de 63 - fata de perioada 2014-2020, si reflecta angajamentul UE de a ajuta sectorul sa se refaca si sa devina mai rezilient în anii ce urmeaza. De ce acorda Europa o atentie sporita creativitatii în acest an? Pentru ca sectoarele culturale si creative contribuie atât la coeziunea si diversitatea sociala a Europei, cât si la economia sa, cu 4,2 - din PIB-ul total al UE si 3,7 - din forta de munca din Uniunea Europeana. „Sectoarele creative si culturale sunt sufletul societatii europene si stim cât de reziliente au fost în acesti doi ani care au trecut”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultura, educatie si tineret. Iar Comisarul pentru piata interna, Thierry Breton, a adaugat: „În 2022, ne vom intensifica sprijinul acordat sectoarelor culturale si creative din Europa, atât de grav afectate de criza provocata de pandemia de COVID-19, de la cinematografe la festivaluri. Prin intermediul programului nostru «Europa creativa», vom mobiliza fonduri fara precedent”. Iasul, capitala industriilor creative “Asta face Iasul: formeaza oameni care respecta faptul ca Iasul le-a dat o sansa. Si de asta iesenii trebuie sa fie mândri. E important, pentru ca, asa cum spuneam, fiecare iesean a dat doi lei pentru acest eveniment. Este important pentru noi si este o responsabilitate mare. Pentru mine asta e un lucru foarte important, si îl respect si, în ideea asta, am încercat sa ridicam mai sus stacheta decât la oricare alt eveniment din România”, a declarat Irina Schrotter, organizatorul Romanian Creative Week. Arta, pictura, grafica, muzica, sculptura, moda, literatura, se vor regasi în festival, mai spune Irina Schrotter: “Iasul este o scena foarte primitoare pentru tinerii din industriile creative. O sa vedeti ca mai mult de 70-80- din artisti, creatorii nostri, sunt tineri. Ceea ce reusim noi acum sa facem pentru Iasi este aceea ca deschidem drumul catre o cariera multor tineri, pentru care sunt convinsa ca Iasul va ramâne în inima lor si în memoria lor. Si faptul ca poate cândva ei, sau copiii lor, vor povesti într-un interviu ca prima lucrare le-a fost finantata la Iasi, sau ca le-a fost prezentata într-o expozitie la Iasi, asta va cântari mult în economia viitorului pentru orasul nostru. Eu cred ca Iasul trebuie sa faca lucrul acesta în continuare, e samânta pe care o sadim pentru viitorul acestui oras si cred ca în felul acesta vom reusi foarte repede sa depasim orase care, din pacate, ne-au depasit de mult timp”. Oamenii din Iasi ar trebui sa îsi deschida inima catre nou, crede Ovidiu Buta, cel mai cunoscut stilist din România, cu o cariera internationala care se întinde pe o perioada de peste 20 de ani, a lucrat cu numeroase vedete si manechine între care: Kanye West, Alessandra Ambrosio, Isabeli Fontana, Tony Ward, Sebastian Stan, Lydia Hearst, Jane Seymour si David Gandy: “Este Iasul un nucleul al modei din România? Da, firesc, pentru ca în clipa în care, cum zici si de Milano, acolo se prezinta ultimele colectii, subiectul sezonului în moda, sunt centre care atrag oamenii de moda si dau mai departe. Si asta este ce face Iasul, în mod paradoxal, si nu de acum ci de prin 1990 si ceva”. Vlad Tenu, un arhitect româno-britanic stabilit la Londra, a studiat arhitectura la Iasi, Lisabona si Londra, creeaza instalatii sculpturale dedicate unui loc anume, pavilioane expozitionale si piese pop-up display, arta publica si pentru colectii private, precum si colaborari creative cu marci internationale si celebritati. “La festival vin cu o expozitie care se numeste Heritage Recoded, care lucreaza cu traditie, cu patrimoniu, cu motive grafice traditionale, tot ce înseamna patrimoniu cultural si e bazat pe reinventarea lui si pe proiectarea lui în viitor”, a explicat Vlad Tenu. Irina Schrotter, îl completeaza: “Practic, am reusit sa creem o platforma care colecteaza industriile creative nationale, regionale si am reusit sa deschidem si international evenimentul, pentru ca avem designeri pe care i-am invitat si vin la noi din Singapore, Australia, Danemarca, acolo unde curatorii nostri au coniderat ca este un artist care merita sa fie în expozitia lui”. Cum pot ajuta industriile creative la cresterea economica a Iasului? - Irina Schrotter explica: “Faptul ca Primaria ne sprijina, Ministerul Culturii ne sprijina, parteneri puternici, oameni de afaceri din Iasi ne sprijina, companii mari care activeaza la nivel national, avem trei banci în evenimentul nostru. Avem parteneri premium pe toate categoriile, iar asta e un lucru care vorbeste de la sine despre calitatea evenimentului. Problema noastra este sa pastram standardul si asta înseamna costuri, evident. Si sa reusim sa formam un public care sa se bucure de lucrul acesta. Iasul este deja plin. Noi, ca organizatori, mai avem de facut cazari si nu mai avem unde. Asta este ceea ce are nevoie de un oras ca Iasul. Are nevoie de evenimente ca acesta care sa umple orasul cu oameni care vin, se bucura, cheltuie, se simt bine, posteaza despre Iasi, vorbesc despre Iasi”. De ce este important ca oamenii sa fie expusi la arta si cultura? - Presedintele Federatiei Patronatelor din Industriile Creative crede ca Iasul are o istorie si o traditie despre care se vorbeste, poate, prea putin. “Ne gândim la Casa Pogor, sediul Junimiei, recent renovata, restaurata, si care si-a redeschis portile publicului. Avem tot felul de cladiri cu povesti frumoase, cum e Palatul Braunstein, Baia Turceasca, nu mai zic de Palatul Culturii, pe care toata lumea îl stie, si caruia încercam si noi, alaturi de conducerea de acolo, sa îi dam o fata mai tinereasca. Asta îi lipseste poate, uneori, orasului nostru. Este un oras traditionalist conservator, poate prea, dar cred ca îi lipseste vibeul asta adus de tineri, de îndrazneala tinerilor, de curajul lor, de modul lor de a pune problema, de dorinta lor de a experimenta”. Sunt iesenii deschisi pentru experimente? - „Anul trecut, la festival, îsi aminteste organizatoarea RCW, am vazut unele doamne, care altfel pareau ca au alte preocupari, cum si-au pus castile de VR pe cap si au încercat sa vada ce se vede prin casca aia, se distrau, erau foarte dragute, interactionau cu instalatiile propuse de studentii de la Universitatea de Arte din Iasi. Si asta face parte din educatia pe care trebuie sa o oferim publicului, pentru ca noi, aici, folosim destul de multa tehnologie avansata si lumea, experimentând, vede ca nici nu-i creste pene, nici nu-i cipeaza nimeni, e vorba doar de tehnologie, e vorba despre viitor”. Acelasi sfat vine si de la stilistul Ovidiu Buta, care crede ca oamenii trebuie sa fie atenti în primul rând la lucrurile noi, “sa le priveasca mai deschis si sa-si gaseasca linistea stilistica. Iasul e un oras cu un stil foarte OK. E si acest “melting pot” (creuzet), e un oras foarte divers. Si în orasele de acest tip si stilul e mai vesel, mai optimist, mai jovial. Nu e nimic batrânicios, am vazut oameni mai în vârsta foarte atenti la imaginea lor. Nu trecem printr-o perioada destul de colorata, chiar daca vitrinele magazinelor din jurul nostru încearca sa spuna altceva, pentru simplul motiv ca noi suntem în continuare într-o perioada de tranzitie: Covidul e în stânga si razboiul e în dreapta”.
