O declaratie comuna a parlamentarilor din cele doua tari adoptata ieri la Iasi include nu doar sprijin politic, dar si înlesnirea tranzitului frontierei comune. Accelerarea procesului de integrare ar putea grabi si includerea României în Spatiul Schengen. Iasul a fost, ieri, gazda a doua delegatii de parlamentari, români si moldoveni, care au adoptat o declaratie comuna în vederea sprijinirii Republicii Moldova, în demersurile legate de integrarea europeana a tarii vecine. La discutii au participat membrii Comisiilor juridice si de politica externa din cele doua foruri legislative, iar temele abordate nu s-au referit doar la candidatura Moldovei rasaritene la aderarea la Uniunea Europeana. Astfel, declaratia mentioneaza si necesitatea înlesnirii tranzitului la frontiera. Au mai fost puse la punct detalii pentru viitoarea sedinta comuna a celor doua parlamente, iar membrii celor doua comisii juridice au abordat subiectul unei reprezentari de cel putin 33 la suta a femeilor în legislativ – subiect aflat deja în dezbaterea Senatului de la Bucuresti, dupa exemplul Parlamentului de la Chisinau. Participantii la reuniunea din Aula Magna „Carmen Sylva” a Universitatii Tehnice au luat în discutie si teme legate de efectele razboiului din Ucraina asupra economiei Republicii Moldova, de la cresterea generalizata a preturilor pâna la efortul gazduirii numerosilor refugiati ucraineni. Declaratia comuna adoptata ieri este un document deosebit de important, pentru ca cele doua comisii – juridica si de politica externa – sunt camere decizionale. „Au fost punctate chestiuni care tin nu doar de politica externa, de sustinerea diplomatica a eforturilor Republicii Moldova pentru integrarea deplina în UE, ci si chestiuni care tin de politica interna si de îmbunatatirea si de consolidarea stabilitatii si oferirea unui ajutor celor de la Chisinau pentru cresterea nivelului de trai si pentru prosperitate – asa cum e nevoie pe ambele maluri ale Prutului. E o declaratie simbolica, de reafirmare a angajamentului nostru politic ca parlamentari de sustinere si de continuitate a eforturilor pe care le avem de dus împreuna pâna la realizarea obiectivelor comune, mai cu seama în contextul geopolitic marcat de conflictul din Ucraina”, a declarat Iulia Scântei, presedintele Comisiei juridice a Senatului. „Trecem prin perioade dificile si prin crize care fac implementarea anumitor reforme un pic mai dificila si un pic mai lenta, dar reforma justitiei trebuie sa mearga înainte”, a spus, la rândul ei, Olesea Stamate, presedintele Comisiei juridice din Parlamentului de la Chisinau. Ea a numit aceasta reforma drepte una „cheie” în dezvoltarea Republicii Moldova. Coruptia afecteaza toate domeniile, de la sanatate la educatie, de la justitie la achizitii publice, „e un fenomen care nu a fost eficient combatut în ultimii ani”, a adaugat ea. „În mod paradoxal, din razboi apar si oportunitati, iar oportunitatea pe care o are Republica Moldova este cea legata de accelerarea unor procese de integrare – fara sa fi putut banui ca ar putea exista asa ceva – în primul rând de natura politica, cu o dimensiune economica si sociala, dar si una de securitate”, a admis Titus Corlatean, presedintele Comisiei de politica externa din Senatul României. Pe de alta parte, „ani de zile, noi am fost oarecum inhibati sau blocati de acest obiectiv legitim al României de a intra în Spatiul Schengen de anumite rezerve de a nu face lucruri care ar putea sa fie interpretate sau sa contravina unor angajamente în Uniunea Europeana ale României sau sa fie utilizate drept pretext de catre unii jucatori europeni care n-au fost foarte entuziasti din ratiuni egoiste, politice si economice ca România sa intre în Spatiul Schengen”, a mai spus Corlatean.
