Peste 70 de rectori de universitati s-au reunit la Politehnica ieseana în ultimele trei zile. La întâlnire a participat si ministrul Educatiei, dar si cel al Cercetarii. A fost adoptata o rezolutie în sapte puncte, care ar urma sa aduca schimbari importante în învatamântul universitar Printre concluziile reuniunii Consiliului National al Rectorilor, care a fost organizata la Iasi de catre Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” în perioada 7 - 10 aprilie, se numara si elaborarea unei noi legi a Învatamântului Superior, care sa fie si în linia proiectului Administratiei Prezidentiale - România Educata. Rectorii au dezbatut alaturi de secretari de stat si doi ministri: Sorin Cîmpeanu, de la Educatie, si Marcel Bolos, de la Cercetare, Inovare si Digitalizare, cât si alaturi de Ligia Deca, consilier prezidential. La manifestarea organizata la Iasi au participat reprezentati ai tuturor structurilor de acreditare si finantare în învatamântul superior, cât si studenti de la cele mai reprezentative federatii la nivel national. Autonomie în privinta diplomelor În rezolutia întâlnirii, semnata de prof.dr. Dan Cascaval, rectorul TUIASI si presedintele interimar al CNR, dupa concluziile trase în urma sedintelor de lucru, sunt sapte puncte. Pe lânga înfiintarea unei noi legi a Învatamântului Superior, rectorii cer adaptarea în regim de urgenta a legislatiei care sa consolideze autonomia financiara a universitatilor. Practic, în discutiile de peste weekend s-a concluzionat nevoia ca universitatile sa poata avea un acces mai rapid si mai usor la soldurile blocate, formate din veniturile proprii, pe care nu le pot acces fara acordul Ministerului Educatiei si, în unele cazuri, fara o rectificare bugetara. Acesta lucru a fost abordat si de ministrul Sorin Cîmpeanu, în conferinta de presa sustinuta la debutul manifestarilor. Mai mult, rectorii solicita sa fie modificata legislatia, astfel încât universitatile sa poata sa aiba, asumat, dreptul de a acorda titlurile si diplome de doctor, dar si a celor de licenta sau masterat. „CNR solicita eficientizarea activitatii si componentei comisiilor CNATDCU, inclusiv prin completare si înlocuirea membrilor care nu îsi îndeplinesc atributiile legate de calitatea de membru CNATDCU, prin stabilirea si respectarea termenelor, prin analiza si clarificarea reglementarilor si procedurilor, prin adaptarea si asigurarea coerentei si predictibilitatii standardelor minimale CNATDCU. Totodata, CNR sustine cresterea semnificativa a alocatiei pentru burse student si a cuantumului burselor sociale, concomitent/coroborat cu stimularea participarii/prezentei studentilor la activitatile didactice”, se mai precizeaza în rezolutia CNR. Forul si-a declarat sustinerea oficiala a tuturor eforturilor Ministerului Educatiei de a integra studentii refugiati din Ucraina la universitatile din România, iar la ultimul punct din rezolutie a fost solicitata existenta unei complementaritati, la nivel national, între finantarea din bugetul tarii a cercetarii stiintifice si cea asigurata din fonduri europene. Mesajul rectorului TUIASI, presedinte interimar al CNR: „Reuniunea Consiliului National al Rectorilor a reprezentat un moment important pentru Politehnica ieseana, un moment important pentru Iasi si este în traditia universitatii noastre sa creeze momente importante pentru Iasi. Timp de trei zile, prin contributia Politehnicii iesene, Iasul a devenit polul educatiei universitare din România. Un pol care a adunat laolalta si de aceeasi parte a baricadei rectorii si reprezentantii ai peste 70 de universitati românesti, reprezentanti ai universitatilor din Republica Moldova, alaturi de ministrul Educatiei, ministrul Cercetarii, consilierul prezidential pentru educatie, responsabili din cele doua ministere, directorii si presedintii consiliilor consultative ministeriale, liderii organizatiilor studentesti. Decidentii si principalii actori din sistemul educational si universitar românesc si din Republica Moldova. Reuniunea vine dupa o perioada de pandemie care ne-a învatat multe. Ne-a învatat ca educatia poate si trebuie sa se sprijine mai mult pe digitalizare. Ne-a învatat ca educatia adevarata trebuie sa îsi pastreze ca cea mai importanta componenta sistemul «fata în fata». Dar ne-a aratat ca putem eficientiza educatia în viitor, viitorul imediat, prin pastrarea bunelor practici experimentate în pandemie. Totul într-un context al cresterii autonomiei, dar si al responsabilitatii universitatilor. Acum, dupa pandemie, provocarea majora este sa reusim sa ajutam refugiatii din Ucraina, dar mai ales studentii din tara vecina care doresc sa îsi continue studiile si în aceasta perioada nedorita si tragica. De aceea am participat cu totii la Iasi. Fara sa facem alta politica decât politica educatiei.”
