Prof. Univ. Dr. Eugen Târcoveanu: ”În imensa sală a computerelor, medicul nu trebuie să rămână robul diagnosticului, ci stăpânul său”

Se vorbeste tot mai mult ca telemedicina va deveni o practica importanta în asigurarea asistentei medicale la distanta. De altfel, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a anuntat ca nu se va renunta la consultatiile la distanta si nici la eliberarea retetelor electronice on-line sau off-line pentru medicamente compensate, documente care se transmit pacientului prin mijloace de comunicare electronica. Acest lucru nu reprezinta o noutate, în conditiile în care, în lume, functioneaza de peste 10 ani Societatea Internationala pentru Telemedicina si eSanatate (ISfTeH - International Society for Telemedicine and eHealth), în aceasta organizatie internationala, aflata în relatii oficiale de colaborare cu Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), fiind înscrise entitati institutionale din peste 100 de tari care se folosesc de acest tip de inteligenta artificiala. Într-un mini-interviu acordat redactiei Ziarului de Iasi, Prof. Univ. Dr. Eugen Târcoveanu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic de Urgente ”Sf. Spiridon”, din Iasi, membru al Academiei de Stiinte Medicale din România a explicat, în acest context, rolul revolutionar al inteligentei artificiale în Sanatate dar si limitele medicinei moderne.  Ziarul de Iasi: Se mentin consultatiile la distanta ca si eliberarea retetelor electronice pentru medicamente compensate. Cât de important este acest lucru pentru pacientul care nu are acces usor la medicul specialist? Pe de alta parte, exista limite  în aceasta ecuatie medic-pacient intermediata de inteligenta artificiala? Prof. Univ. Dr. Eugen Târcoveanu: Medicina  timpului nostru a cunoscut o evolutie impresionanta datorita progreselor înregistrate în cercetarea fundamentala, în mijloacele de explorare, în imunologie, genetica, în noi terapii si mai ales în Inteligenta Artificiala (IA), ultima revolutie din aceasta nobila profesie. IA este „studiul calculelor care  fac posibila  capacitatea unei masini de a percepe, rationa si actiona”. Unii oameni chiar cred ca AI va obtine inteligenta supraomeneasca, ca se va sfârsi domnia umanitatii, afirmatie care pentru moment nu este reala. Medicina moderna se confrunta cu provocarea achizitionarii, analizei si stocarii unor cantitati mari de cunostinte necesare pentru rezolvarea problemelor clinice complexe. Dezvoltarea inteligentei artificiale medicale, legata de dezvoltarea programelor de AI au fost destinate pentru a ajuta clinicianul în formularea unui diagnostic, luarea deciziilor terapeutice si predictia rezultatelor. Acestea sunt concepute pentru a sprijini munca specialistilor care asigura asistenta medicala în îndatoririle lor zilnice, ajutând la îndeplinirea sarcinilor care se bazeaza pe manipularea datelor si a cunostintelor. Consultatiile la distanta, eliberarea si transmiterea retetelor electronice este banala pentru medicul specialist, este mai grea pentru bolnavul care nu are acces la calculatoare, chiar de tipul telefonului mobil. Dar aceasta metoda nu trebuie sa fie exclusiva. În imensa sala a computerelor, medicul  nu trebuie sa ramâna robul diagnosticului, ci stapânul sau. Indiferent de complexitatea multitudinii de explorari paraclinice, examenul clinic ramâne suveran. Datele obtinute prin observatia omului de catre om sunt adevaruri definitorii care nu îmbatrânesc niciodata. A sti sa interpretezi cifrele reci ale buletinului de analiza în raport cu datele examenului clinic, a considera bolnavul un om si nu un numar, a rezista tentatiei de a cadea în fetisismul explorarilor paraclinice reprezinta stiinta medicului care va ramâne cel mai uman dintre oameni. Empatia reprezinta un mijloc de vindecare si ea se pune în practica prin contactul direct cu bolnavul fara interfata unei masini. Ziarul de Iasi: Inteligenta artificiala a devenit un instrument prioritar în medicina. Înteleg ca în strainatate se întâmpla, ca în serialele americane, ca informatii despre persoane implicate într-un accident, de exemplu, sa fie transmise înainte ca echipa medicala sa ajunga cu pacientii la spital. Cât de importanta este aceasta comunicare? Prof. Univ. Dr. Eugen Târcoveanu: Se întâmpla si în România, mai ales în medicina de urgenta. Învatarea muncii în echipa a marcat evolutia medicinei. Rareori un specialist poate face totul singur si, de cele mai multe ori, trebuie sa apeleze la alti colegi. Colaborarea a devenit indispensabila, ea semnifica munca împreuna, nu doar munca în comun. Comunicarea este esentiala pornind de la urgente, la  managementul unor complicatii, la solicitarea unei alte opinii într-o era în care exista o tendinta de ultraspecializare pentru un domeniu limitat. Ne aflam, într-un moment de rascruce, în care diversificarea, supraspecializarea, explozia informationala de aparatura si noi mijloace tehnice aglomereaza în fiecare zi bagajul nostru de cunostinte, fapt ce risca sa rupa echilibrul între chirurg si posibilitatile reale ce-i stau la dispozitie, situatie, la care el trebuie sa se adapteze. Ziarul de Iasi: A deschis inteligenta artificiala cai de comunicare între specialisti din întreaga lume? Prof. Univ. Dr. Eugen Târcoveanu: Pentru cele mai complexe cazuri, medicul  poate  sa dialogheze direct cu colegii experimentati prin whatsapp si ar putea invita un mentor de la distanta sa participe practic la un act medical - telementoring.  Chirurgia robotica ofera posibilitati de telementoring inclusiv participarea unui expert din alt centru din lume, în timp real, la o interventie chirurgicala. Acest lucru a fost demonstrat în urma cu 22 ani, când profesorul Jacques Marescaux, aflat la consola unui robot chirurgical Zeus, la New York, a efectuat o colecistectomie robotica la o bolnava aflata la 7.000 km la Strasbourg. Aceasta operatie transatlantica este cunoscuta sub numele de Lindberg, primul aviator care a traversat Atlanticul. Prof. dr. J. Marescaux a fost la Iasi la Congresul International de Chirurgie Minim Invaziva din 2006 si este Doctor Honoris Causa al Universitatii de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa” din orasul nostru. Chirurgia robotica permite prin IA telechirurgia (Remote Surgery), planningul preoperator, navigatia intraoperatorie si antrenamentul preoperator personalizat (Training pre-operative Warmup), intrate deja în practica chirurgicala. Mentoratul Digital ofera prin urmatoarea generatie a platformelor IA transferarea  cunostintelor chirurgicale de la un expert la un practician si va oferi feedback directionat care permite tinerilor chirurgi sa evolueze pentru a obtine cele mai bune rezultate pentru pacient.   


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi