Razboiul intern din Regionala de Drumuri si Poduri pare sa nu se mai sfârseasca. De mai bine de un deceniu, functia de director este disputata de Danut Pila si Ovidiu Laicu, primul fiind director în vremea guvernarii Boc, iar al doilea fiind sustinut de PSD. În mod obisnuit, fiecare guvern îsi numeste propriii oameni în teritoriu, iar directorii în functie se retrag asteptând momentul în care vor avea din nou colegi la guvernare. Danut Pila a încalcat aceasta regula nescrisa, iar de atunci Regionala de la Iasi are doi directori, amândoi cu salarii ce urca spre 15.000 de lei pe luna. În plus, Pila a cerut în instanta despagubiri, considerându-se discriminat si hartuit. Director în vremea guvernarii PDL, Pila a fost demis în octombrie 2012, dupa venirea la putere a USL, alianta dintre PNL si PSD. Pila a contestat revocarea din functie si a avut câstig de cauza, instanta dispunând reintegrarea în functia detinuta anterior. Aceasta era însa ocupata de Ovidiu Laicu, care fusese numit în locul lui. Pâna în 2017, între Pila si Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în subordinea careia functioneaza Regionala, s-au desfasurat 7 procese, având aceeasi tema si acelasi rezultat. Solutia aplicata de ani de zile de catre CNAIR a fost de a mentine în functie doi directori generali, platindu-i pe ambii. Doar unul însa, cu drept de semnatura. Anul trecut, Laicu a câstigat ca director regional 136.351 lei. Pe aceeasi functie, Pila a avut un salariu anual de 193.149 lei, la care s-a adaugat pensia militara SRI, în suma de 56.500 lei. Aceasta „solutie” nu a adus însa linistea în cadrul DRDP. În decembrie 2020, Pila a chemat în judecata CNAIR, cerând obligarea institutiei la plata unor daune morale de 100.000 lei. El a reclamat conditiile în care, în noiembrie 2017, fusese demis din nou, Pila considerându-se supus unui tratament injust, care i-ar fi afectat personalitatea, demnitatea si integritatea psihologica, fiind umilit denigrat si marginalizat. Pila contestase noua demitere si obtinuse din nou reintegrarea pe post în paralel cu Laicu. Desi sentinta era executorie, reinstalarea pe functie nu avusese loc. Dimpotriva, în iulie 2018, la doua luni dupa sentinta definitiva, Pila a fost convocat la o cercetare disciplinara prealabila, reprosându-i-se faptul ca refuzase sa primeasca niste documente. Concret, i se oferise un post de inginer în cadrul DRDP, iar el refuzase sa-si dea consimtamântul. Nu avea de ce sa accepte alt loc de munca, câta vreme abia îsi recâstigase postul de director în instanta. „Nu exista nicio dispozitie care sa stipuleze ca refuzul primirii unui document poate constitui abatere disciplinara, mai ales ca «Informarea» se referea la posibilitatea manifestarii consimtamântului cu privire la locul de munca pus la dispozitie de catre angajator”, a aratat Pila în plângerea sa. Refuzul lui Pila i-a atras ca sanctiune o noua decizie de concediere, în august 2018, reprosându-i-se absente nemotivate. Pila semna condica de prezenta la sediul din Târgusor Copou al DRDP, nu la cel de lânga statia de tramvai de la Universitate. Si aceasta decizie de concediere a fost anulata în instanta. „Pârâta a dorit cu orice pret sa dispuna concedierea mea, a fabricat o prima decizie de sanctionare pentru fapte care nu pot constitui abatere disciplinara, iar ulterior a trecut la cercetarea mea pentru alte fapte, si a dispus concedirea mea. În loc sa puna în practica o hotarâre judecatoreasca de reintegrare, pârâta a cautat sa gaseasca orice fel de motive, indiferent cât de deplasate, ilegale, doar pentru a putea dispune sanctiunea cea mai grava, respectiv concedierea mea”, a afirmat Pila. De cealalta parte, reprezentantii CNAIR au afirmat ca procesul practic nu are miza. Din decembrie 2019, Pila era reintegrat ca director general regional. Hartuirea si discriminarea reprezentau doar opinii ale lui Pila, fara acoperire în realitate. De altfel, el nu depusese nicio plângere la sediul central al CNAIR cu privire la acestea. „Reclamantul prezinta o serie de fapte ale subscrisei pe care le considera acte de hartuire, însa aspectele relatate îmbraca forma unor simple nemultumiri, conflicte obisnuite la locul de munca, constând în divergente de interese si opinii manifestate ocazional, nefacându-se dovada unei atingeri aduse demnitatii, onoarei, respectului si încrederii celorlalti angajati fata de reclamant”, au aratat oficialii CNAIR. Pentru a lamuri situatia, magistratii Tribunalului au dispus introducerea în cauza a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, în calitate de expert. Clarificarile aduse au constat în definirea termenilor de „discriminare” si „hartuire”. Conform legii, discriminarea presupune excluderea sau, dimpotriva, preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, limba, religie, convingeri, sex, orientare sexuala, vârsta, handicap, infectare cu HIV sau orice alt criteriu. Hartuirea presupune comportamentul bazat pe astfel de criterii care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. Niciuna dintre aceste definitii nu era aplicabila. Pentru ca discriminarea sa existe, Pila ar fi trebuit sa arate criteriul dupa care ar fi fost discriminat. „În cauza pendinte, reclamantul nu a indicat elementul de comparatie, în raport de care instanta sa efectueze analiza comportamentului discriminatoriu reclamat, astfel ca instanta va respinge actiunea”, au conchis judecatorii. De altfel, au aratat acestia, activitatea lui Pila fusese notata cu calificativul „foarte bine”, iar fisa de evaluare medicala nu releva nicio afectare psihologica a acestuia. Prin urmare, nici efectele invocate de Pila nu existau. Sentinta a fost contestata de Pila, dosarul intrând recent pe rolul Curtii de Apel.
