Procesul avocatului acuzat de uciderea iubitei sale a intrat în faza contrelor. Dupa ce magistratii Curtii de Apel au aprobat, în august, solicitarea lui Sebastian Felecanu de realizare a unei noi analize a modului în care Monica Cioata s-a prabusit de la etaj, expertul propus de acesta a cerut suplimentarea cercetarilor cu înca noua detalii. Elementele solicitate ar urma sa stabileasca daca prabusirea a fost accidentala, caz în care Felecanu ar fi absolvit de acuzatia de omor. Magistratii au participat ei însisi la prelevarea de noi probe, o sedinta de judecata având loc luna trecuta chiar la locul faptei. Avocatul Felecanu, acuzat ca si-a aruncat iubita de la etajul sase Felecanu a fost arestat în iulie anul trecut, la un an de la moartea iubitei sale, Monica Cioata, fiind acuzat ca ar fi aruncat-o pe aceasta de la etajul 6 al blocului din Târgu Cucu în care locuia. Tânara de 25 de ani era însarcinata, motiv pentru care Felecanu a fost trimis în judecata pentru omor calificat. Felecanu a fost trimis în judecata în septembrie anul trecut, procesul desfasurându-se cu avocatul dupa gratii. Starea de arest a fost prelungita luni cu înca 30 de zile. În septembrie, instanta a aprobat ca Felecanu sa viziteze, alaturi de o comisie de experti si de unul dintre aparatorii sai, locul tragediei, pentru a asista la determinarile si masuratorile efectuate. Mai mult, chiar prima parte a sedintei de judecata de pe 12 octombrie s-a desfasurat în apartamentul de pe Sararie. Rar întâlnita în practica, procedura este permisa de lege pentru motive temeinice. În fata magistratilor, un expert a prelevat material de pe marginea ferestrei, în timp ce în parcare, un coleg se ocupa de constatarile din partea exterioara. Doua esantioane de tencuiala, unul fiind de rezerva, au fost prelevate din locul fotografiat la ancheta, fiind introduse în plicuri numerotate. Procedura a nascut discutii între experti, unul dintre ei semnalând faptul ca în fotografii se vedea si stratul de polistiren de sub tencuiala, deci ar trebui prelevate probe si din acesta. Urme de polistiren, ca si o fibra de poliamida, apareau si în fotografiile benzilor adezive prelevate în septembrie 2021 de expertul Laboratorului interjudetean de expertize criminalistice. „Câmpul sinfractionalt este unul deschis, suspus intemperiilor si curentilor de aer. Exista curenti ascendenti de la vecinii de jos care, daca scutura un ciorap, pot aparea filamente de ciorap aici. Daca se deschide usa de la intrare si geamurile sunt deschise, se poate observa circulatie de curent care poate aduce aici filamente de la ciorap. Daca, referitor la contaminarea acestui loc, aceste particule de polistiren s-au deteriorat sau pe care au aparut o serie de depuneri de genul celor verzi sau cenusii (de pe tencuiala, n.r.), ar trebui sa apara si în cazul probelor prelevate initial. Daca aceste particule nu se regasesc, exista o problema, pentru ca nu se va sti cum a reusit expertul sa vina cu acest fir de poliamida pe benzile adezive, în cele trei luni de zile. Este posibil sa fi fost adus de vânt acel fir în locul respectiv”, a argumentat expertul. Urme de încaltaminte pe masa si pe pervazul ferestrei De pe peretele exterior au fost recoltate si niste fibre de material sintetic, observate de unul dintre experti. Acestea urmeaza sa fie analizate pentru a se vedea în ce masura sunt utile cercetarilor. Ele ar putea sa fi fost aduse pur si simplu de curenti de aer, fara a avea vreo legatura cu caderea Monicai Cioata. Cu ajutorul unei bucati de plastilina, a fost prelevata si forma zidului exterior, pentru a releva urmele de frecare. Sedinta a continuat în parcarea interioara a blocului, unde expertii s-au concentrat pe masuratori si determinari din care sa rezulte primul contact al corpului victimei cu solul. Pe filmarea facuta initial la fata locului aparea si o masina. Ca urmare, unul dintre experti a propus aducerea ei la fata locului, pentru efectuarea masuratorilor, existând posibilitatea ca victima sa se fi lovit, din recul, si de masina. Tot el a apreciat ca ar fi fost utila efectuarea unui experiment cu un manechin aruncat de la fereastra apartamentului, pentru a se vedea cât de mult se îndeparteaza de zidul blocului. Acest element urmeaza însa sa fie analizat prin expertiza traseologica aprobata în august. Cu toata minutiozitatea prelevarii de probe, atunci când sedinta de judecata a fost reluata la instanta, expertul propus de Felecanu a precizat ca nu fusesera avute în vedere si urmele de încaltaminte de pe masa, de pe pervazul ferestrei si de pe tocul acesteia. „În acest fel, putea fi creata o ipoteza legata de dinamica corpului, asezarea corpului victimei în momentele premergatoare producerii accidentului, în sensul ca piciorul drept se afla sprijinit si a creat urma de pe pervazul din tabla si ca mâna stânga putea fi cea care a creat, prin sprijinire pe coltul superior drept al ferestrei, urmele pe care politia le-a identificat ca fiind ale victimei si astfel, poate fi explicata o parte sau cel putin o varianta din ipotezele în care corpul victimei s-a aflat în momentele premergatoare producerii accidentului”, a explicat expertul. Era vorba însa de urme facute în praf, care nu mai erau vizibile la doi ani de la fapte. Discutii s-au mai purtat si în jurul eventualelor leziuni suferite de victima dupa impactul cu solul, când trupul sau fusese aruncat spre masina din apropiere. Prelevarile de probe si constatarile facute de experti pe 12 octombrie au provocat noi cereri de clarificari, rezultate si din intervalul de trei luni trecut din ziua evenimentului si pâna la prelevarea probelor initiale. Expertul criminalist recomandat de Felecanu a solicitat ca analiza modului de cadere a victimei de la etaj sa raspunda si la alte noua chestiuni punctuale. S-au solicitat detalii cu privire la pozitia corpului victimei fata de cadrul ferestrei în momentul în care a lasat urma de pantof de pe pervaz, sa se stabileasca daca pozitia din momentul caderii descrisa de Felecanu putea explica ranile linare de pe bratul stâng al victimei, daca ruperea ciorapului si ranile din zona genunchiului stâng puteau fi explicate prin pozitia în timpul caderii si eventuala rasucire a victimei spre zidul blocului, daca o astfel de rotire era posibila, daca pe benzile adezive ridicate în timpul anchetei se gasesc filamente de poliamida sau de alt material, ori daca prezenta acestora putea fi explicata printr-o contaminare ulterioara accidentului. Ce rezerve au judecatorii si unde au fost de acord cu expertul angajat de avocatul Felecanu Solicitarile expertului propus de Felecanu au fost întâmpinate cu rezerve de judecatori. Acestia au precizat ca noua expertiza traseologica dispusa a primit obiective generale tocmai pentru a nu se pleca de la una dintre ipotezele posibile, respectiv sinuciderea sau aruncarea de la fereastra. Expertii trebuiau sa ajunga la propriile concluzii, fara a fi influentati nici macar de prima expertiza criminalistica. „Instanta remarca faptul ca nu este expusa nicio motivatie a necesitatii si utilitatii completarii obiectivelor initiale, nu se precizeaza de ce acestea nu ar fi suficiente din perspectiva expertului parte si care ar fi scopul pentru care se impune ca expertii oficiali sa raspunda distinct la aceste întrebari”, au remarcat judecatorii. Unul dintre obiectivele expertizei criminalistice dispuse în august era tocmai stabilirea pozitiei victimei la momentul parasirii ferestrei. Stabilirea pozitiei corpului fata de cadrul ferestrei doar prin raportare la urma de pantof de pe pervaz ar fi însemnat restrângerea cercetarilor doar într-o singura directie. Pe acelasi considerent au fost respinse si solicitarile referitoare la leziunile de pe mâna sau genunchi. Si ele se refereau practic tot la o singura ipoteza, cea a caderii accidentale. Solicitarile referitoare la urmele prelevate pe banda adeziva au fost considerate inutila, câta vreme expertii criminalisti au obligatia profesionala de a evalua doar probele materiale care sunt proprii din punct de vedere calitativ si cantitativ analizei. Întrebarea referitoare la masura în care fibrele textile recoltate ar putea proveni dintr-o contaminare ulterioara a fost si ea respinsa. „La momentul de fata nu se cunoaste natura fibrelor prelevate în data de 12.10.2023, daca acestea au aptitudinea de a avea o anumita semnificatie în cadrul rationamentului ce urmeaza a fi adoptat în cadrul raportului de expertiza”, au precizat judecatorii, apreciind ca întrebarea expertului tinde mai degraba sa sugereze ca acele fibre nu ar putea reprezenta probe. Magistratii au acceptat totusi punerea în vederea expertilor criminalisti a unor observatii facute de expertul propus de Felecanu. În raportul expertizei urmeaza sa se precizeze daca pe benzile adezive recoltate în septembrie 2021 exista materiale de culoare verzuie si neagra, precum si de polistiren de genul celor prelevate luna trecuta, daca pe acestea exista fibre de poliamida, precum si daca acestea ar putea proveni dintr-o contaminare ulterioara incidentului. Un nou termen de judecata a fost stabilit pentru data de 21 noiembrie. Expertiza criminalistica nu va fi însa gata pâna atunci, instanta stabilind un termen de trei luni pentru efectuarea ei.
