Prefectura tine mortis sa o lase pe o sateanca din Frenciugi fara pamânt. Dupa aproape 30 de ani de când tatal acesteia a reusit sa-si ia înapoi o parte din terenul confiscat de comunisti, institutia judeteana sustine ca acesta nu avea dreptul la pamânt. Singurul argument adus de juristii Prefecturii a fost acela ca niste functionari au întocmit acte cu picioarele. În cursul anului 1961, S.C. facuse cerere de intrare în fosta Gospodarie Agricola Colectiva Draguseni, ramânând astfel fara cele 2,68 ha de teren pe care le detinea. În martie 1991, la nici o luna dupa aparitia primei legi a fondului funciar, S.C. si-a cerut pamântul înapoi. Trei ani mai târziu, pe numele sau se elibera un titlu de proprietate pentru 0,76 ha, suprafata situata pe raza satelor Scheia si Frenciugi. Timp de un sfert de secol, nimeni nu a avut nimic de spus. În 2019 însa, Prefectura a cerut Judecatoriei constatarea nulitatii titlului de proprietate al lui S.C., decedat între timp. Juristii institutiei au invocat faptul ca nu putusera identifica cererea formulata de acesta în 1991. Or, reconstituirea dreptului de proprietate nu se poate face decât dupa depunerea unei cereri. În plus, fisa de punere în posesie aferenta titlului de proprietate facea referie la pozitia 93 din anexa 3 a comunei Scheia. Or, la acea pozitie figurau înscrise alte persoane. Juristii Prefecturii nu si-au pus nicio clipa întrebarea daca nu cumva cererea existase, dar se pierduse între timp. Procedura retrocedarii unui teren presupune mai multe verificari succesive. Cererea depusa la primaria comunei este verificata la nivel local, iar dosarul este trimis spre validare tocmai Prefecturii. Practic, în 2019, Prefectura aprecia ca primarul comunei Scheia îi facuse cadou lui S.C. o suprafata de 0,76 ha de teren fara ca acesta sa o fi cerut macar, iar comisia judeteana de fond funciar îi fusese complice. Aceiasi juristi nu s-au obosit nici sa verifice daca numele lui S.C. nu era mentionat în alta anexa a comunei Scheia. Anexa 3 îi cuprinde pe mostenitorii cooperatorilor decedati. Or, S.C. depusese cererea în nume propriu, ca fost cooperator, nu ca mostenitor al vreunuia. Numele lui nici nu avea ce sa caute în Anexa 3, el trebuind sa se regaseasca într-una dintre anexele 1 sau 2a. Desi Prefectura ar fi trebuit sa fie cea care sa demonstreze ca s-a comis o ilegalitate, pâna la urma fiica lui S.C., Didina P., a fost cea care a demonstrat ca totul fusese în regula. Ea a depus la dosar exemplarul sau din cererea de reconstituire, ca si extrasul din rolul agricol care arata clar ca tatal sau era îndreptatit sa-si primeasca pamântul înapoi. Cu aceste acte în fata, magistratii Judecatoriei au dispus respingerea actiunii înaintate de Prefectura. Institutia a facut apel împotriva sentintei, Tribunalul ramânând ieri în pronuntare.
