Deocamdata, pentru o buna sanatate mintala, prezenta cu masura pe retelele de socializare, evaluarea influentei pe care o au aceste retele de socializare asupra vietii noastre, filtrarea „prietenilor” virtuali din lista, utilizarea lui Block la nevoie si activitatile dese cu familia si prietenii în spatiul real ramân singurele reglementari la îndemana. Retelele de socializare sunt un loc în care se spune ca aproape orice tip de personalitate poate fi gasit si analizat. Acesta este cel mai bun exemplu modern pe care l-am întâlnit despre ceea ce numim inconstientul colectiv personificat. Cum alegem sa ne prezentam în aceasta lume? În plus, în ce moment ar trebui ne oprim pentru a nu avea de suferit? Daca te uiti la istoria psihologiei, ne-am petrecut ultimii 100 de ani încercând sa-i ajutam pe oameni sa se cunoasca mai bine, sa faca fata deficientelor, sa reevalueze evenimentele neplacute din viata, asa ca putem vorbi în psihologie de o atmosfera foarte orientata spre realitate. Dependenta excesiva de aceasta lume virtuala pe care o cream submineaza multe din progresele pe care le-au facut fiintele umane în abordarea problemelor lor din viata reala. Scopul nostru a fost, de-a lungul timpului, sa ajutam oamenii sa încerce sa se vada pe ei însisi prin prisma evenimentelor pe care le traiesc în societate, dar se pare ca simptomatologia omului proiectat în virtual, mai complexa decât ne-am inchipuit, înca ne ofera teme pentru cercetare. Pe de o parte, avem de-a face cu efectele devastatoare ale fenomenului comparatiei si competitivitatii care se prolifereaza pe retelele de socializare. Vedem zilnic sute de poze care surprind momente din viata „prietenilor” nostri. E destul de dificil ca în fata acestor „dovezi” ale succesului altora sa nu compari, chiar subconstient, existenta ta, uneori foarte modesta, cu cea a „prietenilor” care par a avea viata perfecta. Mai mult, ne comparam viata sociala, succesul si bunastarea cu viata si succesul unor persoane pentru care nu nutrim sentimente si care, la rândul lor, nu au niciun interes real pentru viata, necazurile si persoana noastra. Ajungem sa avem mii de prieteni - în teorie, carora nu le cunoastem bine caracterul, opiniile sau preocuparile si nici nu i-am întâlnit si probabil nu îi vom întâlni vreodata în existenta. Ei vin de nicaieri, dar ne afecteaza neasteptat constiinta. Pseudoviata, virtual life, care ne determina fie sa uitam cine suntem în realitate, fie ne face sa devenim atât de implicati în spatiul pe care l-am creat încât refuzam sa mai lucram la rezolvarea propriilor probleme reale, este periculoasa si înselatoare. Pentru ca apar pe lânga problemele existente, altele neasteptate: depresia, anxietatea, refugiul în alcool, droguri sau, în multe situatii, izolare totala sau chiar suicid. E doar un efect al fenomenului competitivitatii si comparatiei în social media. Sunt multe de analizat si de spus, dar ne vom rezuma doar la atât, aici. Cyberspatiul este o extensie psihologica a propriei noastre lumi launtrice. Inconstientul nostru are multe fatete, iar spatiul online ofera posibilitatea desfasurarii acestora. Pâna si lupul devine mielusel pe social media si invers, sa ne gândim câti „mielusei” aflati în spatele conturilor false au facut trolling la postarile noastre sau câti „mielusei” au atras în retele de trafic de carne vie persoane vulnerabile, copii si adolescenti. Xenofobia, rasismul, instigarea la ura, amenintarea, calomnia, cyberbulling-ul sunt câteva din faptele ce stau la baza perisabilitatii notiunii de „prieten” virtual. Reglementari? Ar fi necesara, credem, interventia psihologilor care sa atentioneze sistematic asupra pericolelor, iar institutiile de învatamânt, ca si mass-media, prin radio si televiziune, ar trebui sa desfasoare permanent programe de instruire si constientizare cu privire la capcanele online, cum se practica acum, de pilda, în Occident. Dar, din nefericire, nu ne putem lauda cu asemenea investitii, atâta vreme cât se aloca o suma insignifianta din PIB educatiei si sanatatii mintale din România, multe scoli nu au nici macar o toaleta, apa si sapun daramite un cabinet de psiholog scolar. Pare putin probabil ca politicienii nostri sa decida, în viitorul apropiat, sa reduca independenta platformelor de socializare. Orice restrictie a mijloacelor de comunicare ridica îngrijorari cu privire la limitarile libertatii cetatenilor sau suspectarea abrogarii puterii de comunicare de catre guvern. Insulta si calomnia în social media nu reprezinta un fenomen nou. Cu toate ca exista deja legi privind acest tip de discurs în majoritatea tarilor, este important de stiut ca atât insulta, cât si calomnia nu mai sunt prevazute ca infractiuni în Noul Cod Penal din România. Deocamdata, pentru o buna sanatate mintala, prezenta cu masura pe retelele de socializare, evaluarea influentei pe care o au aceste retele de socializare asupra vietii noastre, filtrarea „prietenilor” virtuali din lista, utilizarea lui Block la nevoie si activitatile dese cu familia si prietenii în spatiul real ramân singurele reglementari la îndemana. Cristina Danilov este psiholog
