„Ziarul de Iasi“ a discutat cu un specialist în structuri de beton armat. Urmarirea constructiilor se face periodic, în mod curent, sau în mod special în cazul unor constructii importante sau daca au fost descoperite probleme. Ce elemente are în vizor un astfel de evaluator specializat? Peste 3.000 de blocuri din municipiu sunt construite înainte de anul 1990. „Într-o medie generala, dupa 30-40 ani de ani ar trebui facuta o inspectie mai riguroasa“, ne-a declarat prof.dr. Petru Mihai. Pe 24 iunie, cladirea de 12 etaje - ChamplainTowers South, din localitatea Miami-Dade, Florida, SUA, s-a prabusit din senin, 98 de persoane pierzându-si viata, conform ultimelor date. Presa de peste ocean a relatat ca au existat probleme de structura, detectate de cel putin trei ani. Climatul umed si apa sarata din zona care s-au infiltrat pâna la structura de rezistenta a blocului, construit în urma cu 40 de ani, ar fi printre cauzele dezastrului. În acest context, „Ziarul de Iasi“ a luat legatura cu un specialist în constructii din Iasi, în special în cele care utilizeaza betonul armat, prof.dr. Petru Mihai, pentru a întelege care este „termenul de expirare“ al unui bloc de locuinte si care sunt primele semne la care ar trebui intervenit pentru a fi prevenita o tragedie, dar si pentru a prelungi durata de viata a unei constructii. Prof. Mihai este cadru didactic la Facultatea de Constructii si Instalatii la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi“ din Iasi (TUIASI). Urmarirea anuala a blocurilor, un fel de ITP la cladiri Profesorul universitar a explicat ca pentru orice fel de constructii în România, nu doar pentru cele construite din betoane, exista un normativ cu caracter de lege care stabileste urmarirea comportarii în timp a constructiilor. Exista doua tipuri de urmarire: cea curenta si cea speciala. „Cea curenta este destul de simpla si se face cu mijloace vizuale. Ma duc si ma uit la constructie, la exterior, la interior, sa vad daca sunt zone cu probleme, fac alte determinari prin mijloace simple: ciocanesc tencuiala sa nu sune a gol etc. Urmarim deplasari ale constructiei, grinzi care nu sunt la locul lor, stâlpi ai acoperisului care s-au deplasat, daca sunt fisuri, crapaturi, zone expuse unde armatura a corodat, daca la îmbinari suruburile sunt ruginite, daca pe elementele metalice ale structurii nu apare coroziune etc.“, a explicat specialistul pentru „Ziarul de Iasi“. El a spus ca urmarirea curenta ar trebui sa fie facuta anual, conform obligatiilor impuse de lege. Acest lucru înseamna ca un bloc de locuinte, spre exemplu, ar trebui sa contracteze anual, prin asociatia de proprietari, un inginer constructor specializat care sa faca aceasta evaluare sumara. E ca un ITP la masina, explica prof.dr. Petru Mihai, care spune ca daca în urma acestei urmariri curente se observa elemente ce ridica probleme mai grave, atunci intervine urmarirea speciala. „Aceasta se face fie la constructii de importanta deosebita (centrale nucleare, un pod care leaga doua regiuni, vital pentru economie etc.) sau daca s-au identificat probleme grave la o constructie. Vorbim de o grinda fisurata sau deformata, spre exemplu. Nu-mi permit aici sa merg o data pe an, trebuie sa urmaresc continuu cum evolueaza fisura, daca se stabilizeaza, daca avanseaza, si se face asta cu echipamente specializate“, a completat prof.dr. Petru Mihai. Un bloc cu 100 de ani garantie poate avea probleme dupa 30 Acesta a explicat ca, de principiu, constructii din beton – cum sunt blocurile – sunt proiectate cu o garantie de 90-100 de ani, dar pot aparea probleme si dupa 30-40 de ani, în functie de zona de exploatare. Profesorul a exemplificat cu o serie de structuri pe care le-a inspectat personal în zona Ocna Mures, care dupa 10 ani de la constructie „aratau groaznic“. „Se extragea sarea cu apa fierbinte, care ulterior se evapora si în atmosfera se duceau si particule de sare. Era groaznic - dupa 10 ani unele armaturi aproape ca nu mai existau. Dar, sa spunem, într-o medie generala, dupa 30-40 ani de ani ar trebui facuta o inspectie mai riguroasa“, a punctat prof.dr. Petru Mihai. El a spus ca în majoritatea blocurilor, la 10-20 de ani de când au fost date în uz, se fisureaza unele tevi la subsol, spre exemplu, care duc la acumulari de apa. Acea apa, daca nu este evacuata, poate sa se infiltreze pâna la elementele de structura. Daca o dauna este observata din timp sau daca se actioneaza preventiv, profesorul spune ca o constructie de beton poate fi exploatata cu mult dupa cei 100 de ani de garantie. „E ca la masini: nu te lasa deodata în drum fara sa dea semne ca ar exista probleme. Asa este la cladiri: vedeti ca a început sa cada tencuiala, apare o fisura, o zona de coroziune rosiatica. Daca nu interveniti atunci, încep sa se agraveze problemele. Din pacate, la noi nu prea se face aceasta urmarire curenta. Fiindca structura e gândita sa tina 90 de ani, dar hidroizolatia dupa 20 de ani ar trebui schimbata, tabla la fel daca este acoperis si sunt scurgeri de apa“, a spus prof.dr. Petru Mihai. El a precizat ca multi proprietari înteleg din garantia de 90 de ani ca nu vor fi probleme timp de multe decenii la o cladire, si din aceasta cauza nu exista „minima educatie sa am grija de bunul meu“. „Daca pica o zona cu tencuiala, cu 50 de lei iau un sac de mortar, am re-tencuit si am rezolvat problema. Daca las 3-5 ani, umezeala poate ajunge la stâlp, corodeaza armatura si s-ar putea sa ma coste între 5.000 si 50.000 de lei sa o repar“. VEDETI SI: 3.100 de blocuri din Iasi au peste 30 de ani vechime. 41 sunt din anii ’20 - AICI
