M-am gândit deocamdata ca e util sa vedem cu ce oameni vrea PSD sa ne salveze printr-o guvernare pretins de stânga. Ideologic fara consistenta, acest partid este populat de politicieni improvizati, specializati în mestecarea de vorbe fara rost la emisiunile de televiziune. Atât liderii, cât si „comunicatorii” PSD dau semne tot mai evidente ca au intrat în campanie în vederea alegerilor ce vor avea loc peste doi ani. Doua sunt temele pe care le promoveaza insistent discursul pesedist: 1) trebuie numaidecât ca viitorul presedinte sa fie de stânga si 2) cum e convins ca va câstiga alegerile, PSD tine sa ne încredinteze ca tot ce s-a facut bun în tara asta, de 30 de ani încoace, i se datoreaza lui. Mai multe observatii se pot face aici. Mai întâi, constatam ca partidul revitalizeaza opozitia stânga-dreapta, stânga fiind forta pozitiva, reprezentând interesele poporului, forta progresului, dreapta fiind esentialmente reactionara, urmarind doar profitul si neezitând sa-i exploateze pe cei sarmani. Probabil ca mai sunt unii care cred în asemenea categorisiri simpliste, desprinse parca din manualele de socialism stiintific de dinainte de 1989. Problema e ca, în România, nici stânga si nici dreapta nu prea au identitate proprie. Nu e nevoie sa facem analiza pozitiilor ideologice (care sunt, oricum, o juxtapunere de clisee), e suficient sa ne gândim la traseistii care au trecut de la un partid la altul si, bineînteles, la alianta dintre PSD si PNL, care anuleaza orice deosebire de doctrina. Sa notam si ca, asa cum pesedistii ne anunta ca viitorul presedinte va fi de stânga, la fel Alina Gorghiu ne asigura ca viitorul presedinte va fi de la liberali. Politicienii nostri au putine convingeri ferme, dar si când le au nu ezita sa le clameze cu orice prilej. Înca si mai problematica este cealalta afirmatie, conform careia tot ce s-a facut bun în România se datoreaza fortelor de stânga (în speta - PSD). Fiind vorba de istoria recenta, amnezia nu e scuzabila. Ce a facut, de pilda, guvernul Vacaroiu? A fost o perioada de stagnare, caracterizata prin lipsa oricaror initiative mai îndraznete. Guvernul Nastase a beneficiat de amorsarea procesului de aderare la Uniunea Europeana. În planul libertatilor individuale însa, guvernarea Nastase a fost o calamitate. Mai târziu, prin guvernul Ponta, s-a declansat lupta pentru neutralizarea si supunerea justitiei, lupta încheiata cu succes. Guvernarile de stânga au dat mereu impresia ca de fapt urmaresc alte scopuri decât bunastarea generala. Impresie pe care ne-au lasat-o, de altfel, si guvernarile de dreapta. Dar poate faptul cel mai frapant este senzatia ca PSD e incapabil sa furnizeze un material uman de calitate. Vacaroiu era un personaj lipsit de anvergura, complacându-se în mediocritate. Arogantul Adrian Nastase, intelectual adevarat, s-a pierdut prin lacomie si prin dorinta de parvenire. Victor Ponta a lasat imaginea unui smecher mitoman, plagiatul pe care l-a comis taindu-i aspiratiile de marire (discipol al lui Nastase, e si el arogant si arivist). Liviu Dragnea e un ins grobian, dar cu pretentii, ajuns din urma de afacerile lui necurate. Viorica Dancila era de o candoare devenita legendara. Prin judete, baronii PSD au domnit si domnesc autoritar, dupa principiul ca „nimeni nu misca în front”. Constanta a fost ani de zile fieful lui Radu Mazare si al lui Nicusor Constantinescu, Vrancea al lui Oprisan, în Vaslui stapâneste Buzatu s.a.m.d. Ce poti crede despre un partid care îl pune ministru al învatamântului pe hilarul Liviu Pop, ins rudimentar însa suficient de abil încât sa faca manevre pentru a-l scapa pe Ponta de acuzatia de plagiat? Mai sunt si alte figuri, trase acum pe linie moarta, dar care ilustrau ipostaze ale badaraniei si ale fatarniciei: Florin Iordache, Codrin Stefanescu, Serban Nicolae, Radulescu „Mitraliera” etc. Si ce lideri are astazi PSD? Tandemul Ciolacu-Stanescu? Ei sa fie cei care vor modela România urmatorilor ani? Perspectiva e mai mult decât nelinistitoare. Sa nu se creada cumva ca am favorizat PNL: voi vorbi si despre el la momentul potrivit. M-am gândit deocamdata ca e util sa vedem cu ce oameni vrea PSD sa ne salveze printr-o guvernare pretins de stânga. Ideologic fara consistenta, acest partid este populat de politicieni improvizati, specializati în mestecarea de vorbe fara rost la emisiunile de televiziune. Alexandru Calinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, critic literar si scriitor
