O moneda de aur antica, descoperita în Transilvania, dovedeste ca un împarat roman din secolul al III-lea, eliminat din istorie pe motiv ca ar fi fost un personaj fictiv, a existat cu adevarat. Profesorul Paul Pearson de la University College din Londra, care a condus cercetarea, a declarat pentru BBC News ca a fost uimit de aceasta descoperire. Un exemplar din aceasta moneda exista la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Moneda care poarta numele lui Sponsian si care are gravat portretul sau a fost gasita acum mai bine de 300 de ani în Transilvania, cândva un avanpost îndepartat al Imperiului Roman. Considerata a fi un fals, aceasta a stat închisa într-un dulap de muzeu. Acum, oamenii de stiinta spun ca urmele de zgârieturi vizibile la microscop dovedesc ca s-a aflat de fapt în circulatie acum 2.000 de ani, scrie BBC. „Ceea ce am gasit este un împarat. Era o figura despre care se credea ca este un fals si care a fost data la o parte de experti. Dar noi credem ca a fost real si ca a avut un rol în istorie”, a declarat profesorul Paul Pearson de la University College din Londra Moneda care se afla în centrul acestei descoperiri facea parte dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. S-a crezut initial ca este o moneda romana autentica pâna la jumatatea secolului al XIX-lea, când expertii, din cauza designului destul de rudimentar, au suspectat ca ar fi fost produsa de falsificatorii din acea vreme. Lovitura de gratie a fost data în 1863, când Henry Cohen, cel mai mare expert în monede al vremii, de la Bibliothèque Nationale de France, a subliniat acest aspect atunci când a întocmit marele sau catalog al monedelor romane. El a spus ca aceste monede nu erau doar niste falsuri „moderne”, ci erau si prost facute si „concepute în mod ridicol”. Alti specialisti au fost de acord si pâna în prezent Sponsian a fost respins în cataloagele stiintifice, precizeaza BBC. Profesorul Paul Pearson a banuit însa ca lucrurile nu stau asa atunci când a vazut fotografii ale monedei în timp ce facea cercetari pentru o carte despre istoria Imperiului Roman. El a putut distinge zgârieturi pe suprafata acesteia si s-a gândit ca puteau proveni de la faptul ca moneda a fost în circulatie. Profesorul a contactat atunci Muzeul Hunterian de la Universitatea din Glasgow, acolo unde moneda era tinuta închisa într-un dulap împreuna cu alte trei monede din tezaurul original. Împreuna cu cercetatorii scotieni, el a examinat toate cele patru monede la un microscop puternic si a confirmat ca într-adevar existau zgârieturi, iar modelele pareau sa indice ca monedele au fost tinute împreuna cu altele în „pungutele” pentru bani ale acelor vremuri. O analiza chimica a aratat, de asemenea, ca monedele au fost îngropate în pamânt timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, curator la Muzeul Hunterian, care a lucrat cu profesorul Pearson la acest proiect. Rezultatele cercetarii au fost publicate în jurnalul de specialitate „PLOS 1”. CINE A FOST SPONSIAN Acum, cercetatorii trebuie sa raspunda la întrebarea cine a fost Sponsian. Ei cred ca acesta a fost un comandant militar nevoit sa se încoroneze ca împarat al celei mai îndepartate si greu de aparat provincii din Imperiul Roman: Dacia, scrie BBC. Studiile arheologice au stabilit ca Dacia a fost izolata de restul imperiului roman în jurul anului 260 d.Hr. A existat o pandemie, un razboi civil, iar imperiul se fragmenta. Înconjurat de dusmani si izolat de Roma, Sponsian si-a asumat probabil comanda suprema în timpul unei perioade de haos si razboi civil, protejând militarii si populatia civila din Dacia pâna când ordinea a fost restabilita, iar provincia a fost evacuata între 271 si 275 d.Hr., potrivit lui Jesper Ericsson. „Interpretarea noastra este ca el a fost însarcinat cu mentinerea controlului asupra armatei si populatiei civile, care erau înconjurate si complet izolate. Pentru a crea o economie functionala în provincie, au decis sa-si bata propriile monede”, crede cercetatorul. Aceasta teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma. „Este posibil ca ei sa nu fi stiut cine era împaratul real, deoarece a existat un razboi civil”, spune si profesorul Pearson. „Dar aveau nevoie de un comandant militar suprem în absenta unei puteri reale din partea Romei. El a preluat comanda într-o perioada în care chiar era nevoie de comanda”, explica profesorul. Dupa ce expertii au stabilit ca monedele erau autentice si au descoperit ceea ce ei cred a fi un împarat roman pierdut, au alertat cercetatorii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, care detine, de asemenea, o moneda sponsiana. Aceasta facea parte din mostenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul mortii sale, iar legenda spune ca ultimul lucru pe care l-ar fi facut a fost sa lase un bilet pe care scria „autentica”. Specialistii de la Muzeul Brukenthal au clasificat moneda ca fiind un fals istoric, la fel ca toata lumea, dar s-au razgândit când au vazut cercetarile britanice, scrie BBC. Descoperirea prezinta un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei si a României, potrivit managerului interimar al Muzeului National Brukenthal, Alexandru Constantin Chituta. „Pentru istoria Transilvaniei si a României în special, dar si pentru istoria Europei în general, daca aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea stiintifica, ele vor însemna adaugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastra”, a declarat el, citat de BBC.
