În doi ani si jumatate, convorbirile a cel putin 2.473 de persoane au fost interceptate de institutiile de forta ale statului, fara ca acestea sa prezinte un rezultat al acestui efort considerabil. Mandatele de interceptare pe siguranta a nationala a convorbirilor de orice fel se obtin la cererea serviciilor secrete, cu aprobarea procurorului general al României si cu autorizarea unui judecator de la Înalta Curte de Casatie si Justitie (ÎCCJ). PRESShub a întrebat Parchetul General câte dintre mandatele de siguranta nationala, care au permis interceptarea convorbirilor emise în ultimii doi ani si jumatate, s-au materializat în dosare penale. Cât se pastreaza convorbirile? Parchetul General a raspuns ca informatia este catalogata secret de stat, desi nu am cerut numele suspectilor sau a celor urmariti penal pentru tradare, spionaj, acte de terorism, actiuni armate care urmaresc slabirea puteriii de stat, sabotaj, numele celor care au vizat suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei statului, atentatori la viata demnitarilor, adica amenintarile la siguranta nationala cuprinse în legea 51/1991. În plus, nimeni nu stie cine arhiveaza si cât timp sunt stocate aceste convorbiri. Întrebarile PRESShub, în baza liberului access la informatiile de interes public, au vizat doua aspecte: „Câte dintre solicitarile venite din partea SRI si DGIPI privind autorizarea interceptarilor în baza unor mandate de siguranta nationala în perioada 2020-2022 s-au concretizat prin constituirea de dosare penale?” si „(…) fata de câte persoane a început urmarirea penala în urma interceptarilor convorbirilor dispuse de instanta, prin mijlocirea Parchetului General, în acelasi intervalul mentionat?”. Cititi materialul integral pe presshub.ro
