Mecanisme (para)fiscale în Codul patrimoniului cultural

Pentru ca activitatile specifice de protejare a patrimoniului cultural au fost limitate perioade îndelungi ca urmare a resurselor financiare insuficiente, prin Legea privind Codul patrimoniului cultural (LCPC), aflata acum în stadiu de proiect, se introduc unele reglementari menite sa rezolve multe din problemele existente. Lasând deoparte alte merite ale adoptarii LCPC (în primul rând va disparea numarul foarte mare de acte normative în domeniu, adesea neclare, contradictorii etc.), ne oprim asupra unor prevederi de ordin financiar-bugetar ce pot fi vazute ca adevarate formule fiscale.     Mai întâi observam ca similar unor texte juridice pur fiscale, regasim si aici posibilitatea initierii unor facilitati de acelasi ordin, cu scopul declarat de a stimula ”procesul de protejare a bunurilor culturale si elementelor patrimoniului cultural imaterial.” (LCPC/EM/Expunerea de Motive a initiatorului de proiect, http://sgglegis.gov.ro/legislativ/docs/2022/02/j_z8021byqdf7sv9c536.pdf). De pilda, persoanele fizice detinatoare a unor asemenea bunuri, care realizeaza pe cheltuiala proprie lucrari de întretinere, conservare etc. ori programe/proiecte culturale, beneficiaza de reducerea cu 40- a impozitelor/taxelor aferente lucrarilor respective. Proprietarii monumentealor istorice nu vor plati taxa de autorizare pentru reparatia/consolidarea, conservarea/restaurarea acestora, iar pentru cei ce detin bunuri culturale imobile protejate legal cu titlul de ”repere ale memoriei comunitatii”, primariile pot institui scutiri/reduceri de taxe de autorizare a interventiilor executate asupra acestora. Proprietarilor imobilelor din zona de protectie a monumentelor li se acorda reducere la jumatate pentru taxele de autorizare aferente ”lucrarilor pe care le finanteaza si care sunt necesare pentru pastrarea integritatii fizice a cadrului construit sau natural al monumentelor istorice.” (LCPC/EM). La fel se procedeaza si în cazul detinatorilor imobilelor din zona de protectie a reperelor memoriei comunitatii. În cazul terenurilor agricole aferente suprafetelor afectate de cercetarile arheologice, detinatorii nu vor plati impozit pe întreaga durata a efectuarii respectivelor cercetari. Apoi, prin hotarâre a consiliului local, se pot aproba scutiri/reduceri de impozit pe cladiri si terenuri, daca acestea sunt incluse în peisaje culturale asupra carora s-a instituit un regim legal de protectie. Folosirea pârghiei fiscale (scutirea de taxe) intervine, evident în scopul ”îmbogatirii” patrimoniului, si când este vorba despre legatele care au ca obiect bunuri culturale, încheiate în favoarea institutiilor din domeniul protejarii patrimoniului cultural. Donatiile unor bunuri de aceeasi natura ori transmiterea succesiunilor de patrimoniu muzeal/colectii de catre mostenitori, ar urma sa aiba loc cu scutire de la plata taxelor de timbru. Conditia impusa este ca bunurile sa fie mentinute la dispozitia publicului, spre vizitare, pe termen nelimitat. Ramânând în sfera tipic bugetara, retinem ca ”În ceea ce priveste veniturile, se are în vedere constituirea Fondului national pentru patrimoniu cultural, alimentat din surse existente la bugetul de stat si cu veniturile extrabugetare existente, precum si din surse de venit noi - 1- din valoarea totala a investitiei pentru lucrarile de construire a unor imobile noi sau de desfiintare, desfasurate în zonele de protectie a monumentelor istorice. Ca surse de venit sunt si Timbrul monumentelor istorice si taxe si tarife pentru emiterea avizelor si acordurilor.” (LCPC/EM). Sumele astfel colectate vor fi directionate catre ”serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii, pentru a raspunde în mod adecvat atributiilor acestora, organizarea de centre regionale si locale, a mediatecii patrimoniului cultural etc.” (LCPC/EM). Însa, dincolo de faptul ca pentru a conta pe îmbunatatiri semnificative în domeniu este necesar ca Proiectul LCPC sa devina lege la propriu, se impune si adoptarea unui lung sir de acte normative în vederea implementarii noilor dispozitii (LCPC/Proiect, http://sgglegis.gov.ro/legislativ/docs/2022/02/qbhwgn07v6kdz58xjrt4.pdf). Între acestea, doar când este vorba de latura financiar-fiscala, trebuie elaborate norme metodologice privind taxa de patrimoniu, taxa de proximitate a monumentului istoric si timbrul monumentelor istorice. Se mai adauga cele privind criteriile si metodologia finantarii cercetarilor arheologice, cele pentru evaluarea financiara a prejudiciului adus patrimoniului cultural, dar si multnecesarul Regulament de finantare a administrarii, conservarii, restaurarii si punerii în valoare a bunurilor încredintate de titularii dreptului de proprietate privata. Pe total, implementarea LCPC ar presupune o majorare a cheltuielilor suportate din bugetului general consolidat cifrata la 18 mil. lei pentru fiecare an din urmatorii cinci ai celui în care se va adopta actul normativ în discutie.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi