Putina lume poate reproduce un vers din Asachi, sau un titlu din opera acestuia. Putini dintre noi stim ce a facut, de fapt, Asachi în cultura româna. Cu toate acestea, Asachi are o mare valoare simbolica, este un bun national, un blazon al culturii noastre, fiind, pur si simplu, …Asachi! SANATATEA Era foarte grijuliu cu sanatatea, a lui si a familiei. De altfel, doctorii sunt nelipsiti din anturajul sau. El mânca sanatos, de ex. puy si ceva ceai. A tinut dieta aproape 40 de ani, a avut niste afectiuni digestive care îi provocau hemoragii si dureri, dar s-a tratat si a fost foarte atent cu alimentatia. • Sâmbata, 13 oct. (nov.) 1862. Consemneaza faptul ca nu a putut dormi din cauza unor usturimi ale gleznelor. • Sâmbata, 20 oct. 1862. Scrie ca a avut colici determinate de consumul unor mâncaruri grase, dupa care spune ceva legat de anumite motive, neinteligibile, care au condus la faptul ca... de 30 de ani! am petrecut în pat cu dieta. • Duminica, 28 oct. 1862. Consemneaza ca noaptea a avut colici, deoarece a mâncat ceva foarte gras. Scrie ca vindecarea se va face cu romanza si picaturi Glück. • Duminica, 11 nov. 1862. A mers pe jos aproape doua ore prin zapada, având o colica cumplita si a si racit. Urmatoarele trei zile nu consemneaza decât atât: în asternut. • Sâmbata, 24 nov. 1862. Face o …plimbare pe gios pâna la gradina publica. • Duminica, 9 iun. 1863. Bea apa minerala. Începuse o cura cu apa minerala, consemnând si câte pahare bea. De exemplu, dimineata bea doua pahare. • Marti, 11 iun. 1863. Bea apa la 6 dimineata, apoi face o plimbare …pâna la râpa. Are un obicei de a bea apa minerala, marca Enes, se pare. • Duminica, 16 iun. 1863. O noapte de indigestie. • Joi, 27 iun. 1863. Elena Asachi este tratata de dr. Glück. A doua zi are febra si doctorul o trateaza cu chimen, se pare. Asachi este indispus din cauza pâinei necoapte. • Luni, 1 iul. 1863. Noapte cu visuri. Georgica a dormit la Asachi… în camara. Mama… Lauda Domnului, este bine. Asachi a baut borviz, care îi place. • Duminica, 4 aug. 1863. Durere… de ruinele unui dinte ma retine acasa. Mama s-a dus la vizite. • Marti, 6 aug. 1863. Gutunar. • Joi, 8 aug. 1863. Tot gutunar. • Luni, 12 aug. 1863. Colica de dimineata, la ora 6. Toata ziua în asternut, pe urma raului din duminica vizitei la agentul (consulul) austriac (fusese la consulul austriac în vizita). • Marti, 13 aug. 1863. Mi-e mai bine, dar plecare de ameteala. Sara ceva sânge. Începând din oct. 1863 si pâna la moarte va consemna, în mod constant, hemoragii digestive, care au aparitii lunare sau bilunare. Era extrem de atent cu ce i se întâmpla, consemnând chiar si o banala durere la un deget. • Vineri, 1 nov. 1863. Durere la un deget. • Joi, 6 febr. 1864. Congestiune la cap. Vizita doctorului Teodoryu. • Marti, 15 iun. 1865. Am baut Kissinger si efectul a urmat. • Joi, 17 iun. 1865. Kissinger, Durere capu. Începând din oct. 1866 starea de sanatate începe sa se degradeze. Sta mult în asternut. În multe zile nu noteaza nimic. De ex., în luna oct. 1868 nu face aproape nici o însemnare. • Duminica, 2 mar. 1869. Sânge. Este ultima însemnare referitoare la starea sa de sanatate. SFÂRSITUL • Joi, 18 febr. 1865. Spiritul este viu/ Doar carnea obositu. Mai avea de trait patru ani. Pe ultima fila din jurnal, anul 1869, este trecuta ultima însemnare: • Octombrie 7. Apoi nu mai este adaugat nimic. Mai jos, o alta mâna scrie: Noiembrie Scris Papa feliciteri/ Mihai Sturdza. Atasamentul fata de Mihail Sturdza l-a urmarit toata viata, pâna la moarte si dincolo de ea. Asachi înceteaza din viata la 12 nov. 1869, fiind înmormântat în cimitirul Bisericii Patruzeci de Sfinti. Va fi reînhumat, împreuna cu sotia sa, decedata la 9 mai 1877, în soclul statuii dezvelita la 14 oct. 1890, opera sculptorului Ion Georgescu, statuie amplasata în fata Scolii Primare „Gheorghe Asachi”. Societatea Junimea îi consemneaza disparitia printr-un ferpar aparut în revista Convorbiri Literare, nr. 18, din 15 nov. 1869, în care se spune ca „Unul din cei mai venerabili cetateni ai nostri, Gheorghe Asachi, a murit dupa o viata lunga si plina de merite. Patria noastra îi datoreaza mult. El trebuie sa fie considerat ca principalul reîntemeietor al scolii în limba româna dupa întreruperi de secole. El a fost cel dintâi care a înfiintat un jurnal în limba româna în Moldova; el a fost cel dintâi care a introdus tipografia prin orase; cel dintâi care a înfiintat teatrul. Asachi s-a distins prin lupta ce a întreprins-o cu manastirile grecesti ce uzurpasera averile scolilor românesti si prin succesul ce a încoronat lupta sa; el s-a distins prin calitatile sale de bun cetatean si patriot; el s-a distins ca publicist, fiind, dupa un timp îndelungat, cel dintâi care a scris în limba româna. Întâia lui poezie începe astfel: Un dor tainic ma împinge si ma-ndeamna din junie/ Ca sa cerc pe alauta româneasca armonie etc. Încercarile sale au dat exemplu celor mai tineri sa lucreze la întemeierea unei literaturi nationale si batrânul nu lipsea niciodata de la a încuraja junimea. Kogalniceanu, Negruzzi, Alecsandri erau multumiti de aprobarea batrânului Asachi. Bogat de ani si bogat de merite, el ne-a lasat acum, dar memoria lui ne va ramâne vie si scumpa”. Vor urma statui, strazi, concursuri, premii, burse, o universitate si scoli care îi vor purta numele pâna în prezent, în semn de iubire pentru cel care spunea despre el însusi ca e... de nime iubit! Putina lume poate reproduce un vers din Asachi, sau un titlu din opera acestuia. Putini dintre noi stim ce a facut, de fapt, Asachi în cultura româna. Cu toate acestea, Asachi are o mare valoare simbolica, este un bun national, un blazon al culturii noastre, fiind, pur si simplu, …Asachi! Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi
