Japonezii si italienii au cetateni cu longevitate extrem de mare, multi dintre ei trecând de vârsta de 100 de ani. Chiar daca multi oameni pun acest succes al celor doua tari strict pe seama dietei, bogata în peste si produse de origine vegetala, se pare ca mai exista si alti factori care favorizeaza longevitatea. Despre acest lucru a vorbit Prof. dr. Gabriel Ioan Prada, director medical al Institutului „Ana Aslan“ si seful disciplinei de geriatrie gerontologie de la Universitatea „Carol Davila“. Prof. dr. Gabriel Ioan Prada, director medical al Institutului „Ana Aslan“ si seful disciplinei de geriatrie gerontologie de la Universitatea „Carol Davila“, a vorbit despre longevitatea japonezilor si dieta mediteraneana. „Ne recomandati, pentru o viata lunga si sanatoasa, dieta mediteraneana. E ultra-cunoscuta si toti medicii o recomanda. Cum se face ca japonezii au cea mai mare speranta de viata din lume?“, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu. „Exista mai multi factori care influenteaza o supravietuire îndelungata, nu doar dieta. Oamenii, de-a lungul mileniilor, au tot cautat un singur secret al supravietuirii îndelungate. Împaratii Chinei, de exemplu, care aveau o putere imensa si se gândeau cum este posibil ca ei sa nu traiasca la infinit. Au stimulat cercetatori sa gaseasca substante care sa le prelungeasca viata si exista ginsengul si alte radacini descoperite de ei. Problema este ca exista si o anumita limita de supravietuire. Exista Limita Hayflick - Hayflick a descris un numar limitat de diviziuni pe care le poate prezenta o celula adulta, spre deosebire de una canceroasa care se poate diminua la infinit. O celula adulta normala, la om se divide de vreo 50 de ori si apoi dispare. În acest context putem întelege ca avem o viata finita. Speranta de viata la nastere se tot prelungeste în functie de o serie de conditii, dar nu neaparat doar alimentatia. Eram la un congres de geriatrie, si o doamna profesoara din Grecia, unde se utilizeaza dieta mediteraneana, ne spune ca se vorbeste foarte mult de aceasta dieta, de fructe, legume, ulei de masline, dar se omite siesta. Cine a fost în sudul Europei, în Grecia si sudul Italiei, a vazut ca la prânz se închide orice activitate. Poate era doar o gluma, dar e interesant ca idee“, a spus medicul Gabriel Ioan Prada. „Dar e si stresul. Au fost studii facute în SUA, pe populatii de origine italiana si au observat ca desi mâncarea în acea comunitate era foarte asemanatoare dietei americane, colesterolul si bolile de inima erau reduse la fel ca în Italia. Au vazut ca singura diferenta era familia. Se ajutau, traiau în familie, nu erau stresati ca daca ramân fara job, ramân fara casa. Au avansat ipoteza ca unul din factori e lipsa stresului“, a punctat Val Vâlcu. Interviul VIDEO; pe dcnews
