Într-o lume în continua schimbare, e natural ca social media sa evolueze si în functie de tendintele de consum. Daca Milenialii au crescut într-un mediu cu postari curatoriate, alese cu grija, Generatia Z pare confortabila cu videoclipuri putin sau deloc editate si, mai ales, cu anonimatul oferit de TikTok sau stergerea urmelor conversatiilor de pe Snapchat. Pe 16 iulie 2010, Kevin Systrom posta fotografia unui catel, ca test pentru o aplicatie pe care dorea sa o fondeze alaturi de colegul sau de la Universitatea Stanford, Mike Krieger. În data de 6 octombrie a aceluiasi an, Instagram (un fel de prescurtare pentru „telegrama instant”) se lansa oficial ca o aplicatie pentru distribuirea de fotografii între membrii familiei si cunoscuti, disponibila initial doar pe magazinul Apple, App store. Profitând de aparitia cu doar câteva luni în urma a iPhone 4, care era dotat cu o camera performanta pentru acele vremuri, a depasit 100.000 de utilizatori în prima saptamâna, peste 2 milioane în prima luna, iar apoi a fost cumparata de Facebook în 2012 pentru 1 miliard de dolari. Succesul Instagram a venit din simplitatea interfetei, posibilitatea de a posta fotografii (pâna în 2015 doar într-un format patrat, de 640 de pixeli, adica latimea iPhone 4) si de a lasa comentarii. Popularitatea si usurinta de folosire a hashtag-urilor (etichete ce contin metadate, consacrate de platforme precum Twitter) si etichetarii geolocatiei au sporit implicarea utilizatorilor (user engagement) si transformarea acestora în ambasadori care-si conving prietenii sa devina membrii ai platformei. Efectul de retea, atentia de scurta durata, voyeurismul facilitat de scroll-ul nesfârsit au potentat comportamentul adictiv al utilizatorilor si dependenta de aplicatie. La finalul lunii august, Instagram avea 1,44 miliarde de utilizatori, din care peste o treime posteaza zilnic povesti (story-uri). Durata medie de folosire zilnica a aplicatiei este de 30 de minute, 9 din 10 utilizatori sunt din afara SUA, iar procentul de femei (51-) este usor mai ridicat decât cel al barbatilor (49-). Iar Instagram este a patra cea mai populara aplicatie pentru mobil, dupa Facebook, Whatsapp si Facebook Messenger (toate parte din trustul Meta). În ciuda acestor cifre impresionante, aparitia unor concurenti directi mai ales în zona Generatiei Z si a utilizatorilor tineri (Snapchat, de la care a preluat story-urile, respectiv TikTok, de la care au preluat clipurile scurte redate în loop, denumite reels) si trendurile care aratau dezinteresul acestora pentru aplicatie au determinat implementarea unor schimbari majore în politica Instagram. Sub pretextul sustinerii afacerilor afectate de primul val pandemic, Instagram a introdus „Shops on Instagram” (magazine pe Instagram) în mai 2020, care a primit ulterior si o iconita dedicata în meniul de navigare. În 2021 apare conceptul de „live-stream shopping” pentru a încuraja vânzarile cu ocazia sarbatorilor, iar postarile brandurilor încep sa inunde feed-urile utilizatorilor, chiar daca acestia nu le urmareau (prin apasarea butonului follow). Modul în care aplicatia e folosita a încurajat aceasta transformare: 9 din 10 utilizatori urmaresc cel putin un brand, iar 7 din 10 spun ca decizia de cumparare a fost influentata de o postare de pe platforma. În aprilie 2022, lucrurile au mers si mai departe atunci când a fost implementata posibilitatea de a distribui link-uri ale produselor si ale brandurilor direct în postarile create de utilizatori. Cum în continuare valorizam cel mai mult recomandarile familiei si prietenilor, aceasta facilitate a încurajat suplimentar tranzactiile online facilitate de platforma. De fapt, Instagram suplineste si desavârseste rolul pe care publicitatea din revistele glossy (majoritatea în curs de disparitie) îl îndeplinea înainte: de a conecta consumatorii cu brandurile. Într-un articol din revista New Yorker, Jia Tolentino relateaza întâlnirile cu medici care lucreaza în cele mai renumite clinici de chirurgie plastica din Los Angeles, pentru a investiga aparitia unui model facial dominant pe Instagram printre femeile care-si valorifica comercial frumusetea. Denumita „fata Instagram”, acest „look de cyborg” e caracterizat de un ten impecabil, pometi înalti, proeminenti, ochi alungiti, de pisica si gene lungi, caricaturale, un nas neted, placut si buze pline, carnoase. Desi predominant alba, figura etalon are o anumita ambiguitate etnica, iar reprezentantele ei (întâmplator, printre cele mai urmarite femei de pe platforma) sunt Kim Kardashian, Kendall si Kylie Jenner, Bella Hadid sau Emily Ratajkowski. Mii de femei care încearca sa arate ca ele nu se mai rezuma doar la machiaj si aplicatii gen FaceTune, cu care îsi editeaza propriile fotografii, ci recurg la tratamente estetice din ce în ce mai sofisticate sau chiar operatii de remodelare a întregii fete. Nu e de mirare ca în iunie, când sefii Instagram au introdus niste modificari substantiale, prin care feed-urile utilizatorilor au fost invadate nu doar de publicitate, cât si de postari, mai ales în format video, ale unor utilizatori pe care acestia nu-i urmareau, reactiile au fost vehemente. A aparut si o petitie al carei scop era, nici mai mult nici mai putin, decât sa faca Instagramul din nou Instagram (Make Instagram Instagram Again). Kim Kardashian si Kylie Jenner, ambele cu peste 300 milioane de urmaritori, au distribuit petitia si au cerut ca platforma sa revina la timeline-ul cronologic si sa nu se transforme într-o copie a TikTok. Dintr-o aplicatie bazata pe fotografie si interactiunea cu prietenii si cunostintele, utilizatorii si-au vazut feed-urile populate de continutul video nesolicitat al unor straini (de multe ori luat direct cu watermark-ul TikTok). Iar acest lucru afecteaza inclusiv popularitatea si tipul de continut distribuit de vedete care au investit enorm în modul în care arata si promoveaza imaginea si care monetizeaza substantial activitatea lor din social media. CEO-ul Instagram, Adam Mosseri, nu a parut afectat de proteste si a reiterat ca aplicatia se va concentra pe divertisment si creatori. Postarile prietenilor vor fi vizibile mai ales în story-uri si mesaje directe. Iar în martie Instagram a introdus un feed denumit Following (cu postarile doar ale prietenilor pe care îi urmaresti) si unul Favorites (cu postarile conturile preferate), tocmai pentru a oferi o alternativa celor care s-au atasat de cum arata feed-ul înainte. Într-o lume în continua schimbare, e natural ca social media sa evolueze si în functie de tendintele de consum. Daca Milenialii au crescut într-un mediu cu postari curatoriate, alese cu grija, Generatia Z pare confortabila cu videoclipuri putin sau deloc editate si, mai ales, cu anonimatul oferit de TikTok sau stergerea urmelor conversatiilor de pe Snapchat. Daca pe Facebook sau Instagram esti conectat cu prieteni si cunostinte din viata reala, pe TikTok poti urmari pe cine vrei, fara presiunea ca vei fi criticat pentru un continut mai putin potrivit. Mai ales Facebook, dar si Instagram, au în fata dilema alegerii între a-si agasa si chiar ostiliza publicul de peste 35 de ani cu acest tip de continut preferat de Generatia Z sau de a pierde total atractivitatea fata de publicul foarte tânar si a risca sa devina niste platforme îmbatrânite, care sa se îndrepte lent, dar sigur spre irelevanta si disparitie. Ramâne de vazut care va fi strategia companiei Meta cu privire la produsele sale de top. George Plesu este manager cultural, presedintele Asociatiei AltIasi
