În timp ce tarile puternic industrializate se întrec în alocarile de fonduri guvernamentale pentru cercetare si dezvoltare, România îsi adjudeca ultimul loc în clasamentul UE-27 si pare ca nu doreste sa paraseasca aceasta dezonoranta pozitie multi ani de aici înainte. Într-un articol anterior am vazut cum se reflecta educatia româneasca în statisticile oficiale. În proiectul bugetului de stat pentru anul 2023, pentru capitolul „Educatie” este prevazut doar 2,1- din PIB, cea mai mica alocare bugetara (ca procent din PIB) în ultimul deceniu. Prin Legea Educatiei Nationale nr. 1 din 2011, la art. 8 se prevede ca „pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6- din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitatile si institutiile de învatamânt pot obtine si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiintifica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1- din produsul intern brut al anului respectiv.” La aplicarea acestui articol de lege s-au operat tot timpul derogari. În timp ce Educatia merge cu capul spart în România, Cercetarea este demult la terapie intensiva. Potrivit portalului Edupedu, bugetul alocat Cercetarii pentru 2023, în cadrul Ministerului Cercetarii si Digitalizarii, ramâne la un nivel similar cu cel de anul acesta: sub 0,2- din PIB. E drept ca, în cifre absolute, suma propusa a fi alocata Cercetarii este în crestere cu 70- fata de nivelul anului în curs. Conform executiei bugetare pe anul 2022, Cercetarea a beneficiat de 1,7 miliarde de lei (0,17- din PIB). În proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023, se prevede alocarea a circa 2,8 miliarde lei (0,18- din PIB). E o suma aproape dubla fata de 1,59 miliarde de lei în anul 2021 si cu aproximativ 70- mai mare decât executia bugetara pe anul 2022. O fi mult, o fi putin, sa vedem ce spun datele Eurostat pentru capitolul „cercetare si dezvoltare”. Conform datelor furnizate de Eurostat, în anul 2021, alocarile bugetare guvernamentale pentru cercetare si dezvoltare în întreaga UE au totalizat 109,25 miliarde de euro, echivalentul a 0,8- din PIB. Aceasta reprezinta o crestere de 6- fata de 2020 si o crestere de 35- fata de 2011. În anul 2021, România se situa pe ultimul loc în rândul statelor membre UE cu cea mai mica alocare pe cap de locuitor pentru cercetare si dezvoltare (research & development). Dintre statele membre ale UE, cele mai mari alocari ca pondere în PIB pentru cercetare si dezvoltare în 2021 au fost înregistrate în Suedia (3,35-), urmata de Austria (3,22-) si Belgia (3,19-). Sase state membre au raportat cheltuieli de cercetare-dezvoltare sub 1- din PIB-ul lor în 2021: România (0,48-), Malta (0,65-), Letonia (0,71-), Bulgaria (0,81-), Cipru (0,89-) si Slovacia (0,95-). Click AICI pentru varianta mare a graficului Daca ne raportam la alocarile pentru R&D în PIB pe persoana, cele mai mari au fost înregistrate în Luxemburg (689 EUR de persoana), urmat la distanta de Danemarca (530 EUR) si Germania (471 EUR). Pe de alta parte, tarile UE cu cele mai mici alocari bugetare pentru cercetare si dezvoltare per persoana au fost România (19 EUR de persoana), Bulgaria (24 EUR), Letonia (45 EUR) si Ungaria (60 EUR). Alocarile bugetare guvernamentale pentru cercetare si dezvoltare la nivelul UE s-au ridicat la 244 euro pe persoana, ceea ce reprezinta o crestere de 33- fata de 2011 (184 EUR pe persoana). Click AICI pentru varianta mare a graficului Printre prioritatile Programului de guvernare al Coalitiei pentru rezilienta, dezvoltare si prosperitate, pentru perioada 2021-2024, se numara si „cercetarea si dezvoltarea”. Cuvântul „cercetare” este mentionat de 143 de ori în prezentul program de guvernare. În documentul cu pricina se face referire si la Programul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) prin care se propune ca prioritati tranzitia verde si cea digitala prin stimularea cooperarii dintre mediul academic/de cercetare si mediul de afaceri, respectiv prin transferul de tehnologii moderne care vor stimula competitivitatea firmelor din România. În Strategia Nationala de Cercetare, Inovare si Specializare Inteligenta 2022-2027 se arata ca personalul care lucreza în domeniul cercetarii si dezvoltarii, raportat la populatia ocupata, este de patru ori mai mic decât media UE - indicator care plaseaza tara noastra pe ultimul loc la nivel european. Din totalul personalului care lucreaza în cercetare-dezvoltare (echivalent norma întreaga), sectorul de afaceri reprezenta, în anul 2019, doar 37- (comparativ cu media UE de 58-), sectorul guvernamental 39- (fata de 11- în UE), iar universitatile doar 24- (fata de 30- media UE). Mai mult, numarul normelor de cercetare din universitati este asociat preponderent procentului de cercetare din cadrul normei didactice, existând foarte putini cercetatori cu norma întreaga. E bine ca stim cum stam cu cercetarea, pe unde ne situam în raport cu celelalte tari membre UE, avem obiective ambitioase, dar la masuri concrete (fapte) ramânem tot pe „hârtie”. Potrivit INS, în anul 2021, cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,48- din PIB (date provizorii la raportare), din care: 0,29- pentru sectorul privat si 0,19- pentru sectorul public. În România, în anul 2021, s-au cheltuit 5616,6 milioane lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. La sfârsitul anului 2021, 47011 salariati îsi desfasurau activitatea în cercetare-dezvoltare, în crestere cu 3,8- fata de anul 2020. Dupa cum se vede treaba, sectorul privat format din mediul de afaceri si non-profit face mai multa cercetare decât sectorul public format din structurile guvernamentale si mediul academic (universitati si institute de cercetare). În anul 2021, sursele de finantare furnizate de întreprinderi au avut cea mai ridicata pondere, respectiv 51,8-, urmate de fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare), respectiv 31,6-. În cadrul sectoarelor de performanta, cele mai mari sume din fondurile publice au fost primite de catre unitǎtile din sectorul guvernamental (73,1-), urmate de unitǎtile din sectorul învatamânt superior (65,6-). Sursele de finantare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din strainatate au fost orientate în cea mai mare parte catre unitatile din sectorul mediului de afaceri (57,4-), sectorul guvernamental (24,6-) si sectorul învatamânt superior (17,0-). Pe final, aceasta radiografie statistica a cercetarii si dezvoltarii în România arata un interes crescut al mediul de afaceri si neguvernamental mai ales spre zona cercetarii aplicate. Învatamântul superior nu mai detine monopolul activitatii de cercetare-dezvoltare în România. Aceasta este tendinta si în UE, unde aproximativ 60- din activitatea de cercetare-dezvoltare este realizata de mediul privat. Nu exista în toata Uniunea Europeana mai mari meseriasi ca la noi în redactarea de strategii, planuri de implementare, programe, obiective si masuri de realizare a acestora. La teorie („la scris”) suntem asi, dar la practica (în faza concretizarii), stagnam, amânam, ramânem la coada. Asta e, ne resemnam optimisti, trebuie sa fie cineva si corigentul clasei. Am fost în valul II de admitere în NATO (2004), la fel si la UE (2007), lasati corigenti la Schengen (2022) cu toate ca ne straduim sa trecem clasa din 2011, cu toate criteriile tehnice îndeplinite. Nu prea suntem nici de OECD, zona „Euro” ramâne o perspectiva tot mai îndepartata. Pare ca, mai tot timpul, vina este a profesorilor prea exigenti sau cu hachite, care ne pica la examene. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
