Daca inflatia din Europa de Vest ar urma sa fie „îmblânzita”, conform celor mai multe prognoze, în decurs de un an, în rândul specialistilor se contureaza temeri din ce în ce mai mari ca Europa Centrala se va confrunta cu cresteri accelerate de preturi pentru ceva mai mult timp, potrivit unei analize Euractiv. Europa Centrala si de Est se afla de luni de zile în fruntea bataliei inflationiste, regiunea fiind prima care s-a confruntat cu accelerarea presiunilor inflationiste si prima care a demarat cicluri agresive de întarire a politicii monetare pentru a le readuce sub control. Ultimele valori ale inflatiei din regiune au variat de la aproape 16- în România la putin peste 20- în Ungaria, mult peste intervalele-tinta ale bancilor centrale, cuprinse între 1- si 4-. Preturile pâinii si brânzei din Ungaria erau cu aproximativ 70- mai mari în septembrie decât în urma cu un an, iar pretul zaharului din Polonia a crescut cu 50-, unele magazine ramânând fara stocuri peste vara din cauza ”tezaurizarii” practicate de comerciantii care au dorit sa speculeze cresteri suplimentare de pret. În conditiile în care sindicatele negociaza cresteri puternice ale salariilor pentru a mentine puterea de cumparare a consumatorilor si companiile maresc preturile pentru a-si proteja marjele de profit, riscurile ca o încetinire economica sa nu readuca inflatia în limitele dorite de decidentii politicii monetare sunt mari. „Cu cât inflatia si presiunile salariale ramân puternice, cu atât este mai mare riscul ca rate mai mari ale dobânzilor si cresteri puternice ale somajului sa fie necesare pentru a slabi cererea si a restabili stabilitatea preturilor”, a precizat Nicholas Farr, economist pentru Europa emergenta la capital Economics. Credibilitatea bancilor centrale din regiune a fost testata luna trecuta, când ce o scadere a forintului a fortat Banca Nationala a Ungariei sa realizeze o crestere de urgenta a dobânzii la câteva saptamâni dupa ce a încercat sa puna capat majorarilor. Majoritatea bancherilor centrali din Polonia si-ar dori la rândul lor o încetare a cresterii dobânzilor, având în vedere încetinirea accelerata a cererii asteptate în 2023, însa aceasta politica s-ar putea dovedi ineficienta în fata inflatiei, în special având în vedere planurile de cheltuieli ale guvernului înainte alegerilor. Asteptarile inflationiste se deconecteaza de tintele bancii centrale, a comentat economistul sef UniCredit CEE, Dan Bucsa, avertizând ca nivelul cheltuielilor consumatorilor din primele noua luni ale anului arata ca acestia se asteapta ca inflatia sa creasca în continuare, dar si la o crestere de venituri în urma negocierilor demarate de sindicate. Cititi mai multe detalii pe cursdeguvernare.ro
