Noutatile în dermatologie, cu accent pe tratamentele inovatoare în ceea ce priveste psoriazisul, dermatita atopica si urticaria cronica acuta, au fost principalele subiecte care au deschis cea de-a XI-a editie a Primaverii Dermatologice Iesene (PDI), manifestare nationala cu participare internationala organizata de catre Asociatia Dermatologilor din Moldova (ADEM), sub egida UMF „Grigore T. Popa”, a Societatii Române de Dermatologie, a Societatii de Medici si Naturalisti, a Colegiului Medicilor si Farmacistilor si a Spitalului Clinic CF. Vestea buna a fost data de catre secretarul general al SRD, dr. Alin Nicolescu, presedintele Comisiei de Dermato-venerologie din cadrul Ministerului Sanatatii, care a anuntat ca România dispune pentru cele trei afectiuni grave de cele mai moderne tratamente la nivel mondial si ca sunt gratuite pentru bolnavii asigurati, care îndeplinesc cerintele protocoalelor în rigoare. Cele trei afectiuni sunt foarte întâlnite nu doar în rândul adultilor, ci si al copiilor, România ocupând o pozitie nedorit superioara în clasamentul european al acestor boli. În ceea ce priveste psoriazisul, spre exemplu, peste 400.000 de persoane sunt afectate, ceea ce înseamna o rata de 4,99 la suta din populatie, fata de media europeana de 2-4 la suta. Dermatita atopica afecteaza în mod special prima copilarie, dar poate debuta la toate grupele de vârsta. Se estimeaza ca 60 - din cazuri apar înainte de primul an de viata si pâna la 85 - din cazuri pâna la 5 ani. Mai mult, se apreciaza ca 10-20 - dintre copii si 1-3 - dintre adulti sufera de dermatita atopica, iar prevalenta bolii este în continua crestere, mai ales în tarile dezvoltate. „Ca factori generatori de boala trebuie amintit aerul, produsele de îngrijire folosite gresit, alimentatia, stresul. Persoanele cu rinita sau conjunctivita alergica, cele care au pielea foarte uscata pot fi candidati perfecti la dermatita atopica. Statistic vorbind, afectiunea este mai frecventa la persoanele cu ochi albastri, cu pielea alba si parul blond, dar nu este obligatorie aparitia bolii”, a spus prof. univ. dr. Daciana Branisteanu, fondatorul ADEM si presedintele PDI. Un amanunt foarte important adus în discutie a fost calitatea vietii bolnavului, „aspect de care ne preocupam de putin timp, sa fie doar vreo 15 ani. Pâna atunci eram atenti la diagnosticul corect si tratamentul adecvat, însa am constatat ca nu este suficient”, dupa cum a spus dr Branisteanu. Într-adevar, bolile dermatologice, în special cele trei aduse în discutie în spatii largi la PDI, afecteaza grav viata pacientului, care se poate simti marginalizat, exclus din medii sociale, poate avea probleme la locul de munca. La copii poate aparea acel fenomen periculos de bullying cu urmari foarte grave asupra situatiei scolare si pregatirii ulterioare, fara a mai aminti de efectele psihologice ale marginalizarii. „Sunt aspecte foarte importante la care am început sa fim atenti, nu doar la tratamente si diagnostice. Pielea este un organ complex, are o endocrinologie si o imunologie proprie si foarte complexa, iar o afectiune dermatologica ascunde, de obicei, si alte boli cum ar fi cele respiratorii ori cardiace sau poate aduce complicatii în aceste zone, inclusiv renale”, a punctat academicianul Calin Giurcaneanu, presedintele SRD. Inteligenta artificiala în ajutorul histopatologilor Urmând ideea interdisciplinaritatii, concept lansat în premiera de catre PDI în urma cu 11 ani, conferinta a reunit specialisti din varii domenii, care au oferit noutati în premiera. O sesiune speciala a fost alocata pandemiei de SARS-COV-2, în care imunologi de renume, cum ar fi Prof. Dr. Iulia Popescu, (Universitatea Pittsburg, SUA) au oferit rezultate ale cercetarilor, multe dintre ele facând referire la rezultatele vaccinarii si la dobândirea memoriei imunologice, dupa cum a precizat si Prof. Dr. Monica Neagu, presedintele Societatii Române de Imunologie, cercetator la Institutul „Victor Babes” Bucuresti. Noutati lansate la Iasi PDI este cunoscut ca un spatiu al lansarilor, iar editia din acest an a adus o premiera si în domeniul histopatologiei. „În urma cu doi ani am început un program foarte drag mie care urmareste dezvoltarea de proiecte de detectare automata prin inteligenta artificiala în histopatologie si am prezentat rezultatele în premiera la PDI. Dispunem de un prototip care poate detecta bacili Kohn, mycobacterii în coloratii coloratiile Ziehl-Neelsen pe lame. Este singurul produs în lume si suntem acum în etapa în care îl acreditam AFB ca sa poata fi folosit în domeniul medical pe scara larga”, a spus Prof. Univ. Dr. Sabina Zurac, UMF „Carol Davila” Bucuresti. De ce bacili Kohn? Pentru ca tuberculoza reprezinta prima cauza de deces prin boala infectioasa. Ideal, diagnosticul TBC se bazeaza pe identificarea Mycobacteriilor. Deoarece Mycobacterium tuberculosis este o bacterie de 2-4/0,2-0,5 microni, cautarea ei în lamele colorate Ziehl Nielsen (ZN) cu obiectiv microscopic 40X (diametru 0,5 mm) dureaza mult, iar inteligenta artificiala poate oferi solutii viabile în acest domeniu. Software-ul bazat pe inteligenta artificiala pentru analiza automata a lamelor colorate ZN prezinta rezultate fiabile, oferind o economie extraordinara în timpul si efortul patologului. Ca în fiecare an, bolii venoase cronice i-au fost alocate sesiuni largi, în care dezbaterile productive au dovedit interesul pentru afectiunile din aceasta clasa, care afecteaza o mare parte din populatie. În dialog cu dermatologii au intrat reumatologi, prin vocile reprezentantilor Societatii Române de Reumatologie - Conf. Dr. Mihai Bojinca (UMF „Carol Davila”), Razvan Adrian Ionescu (UMF „Carol Davila”) – si Florentin Vreju (Universitatea de Medicina Craiova), care au adus în discutie vasculita, o afectiune rara, intriganta, care cu adevarat se afla la granita dintre specialitati. Într-o sesiune speciala au intrat si reputatii medici Niazi Kushrow (SUA), Andrew Nicolaides (Marea Britanie), cunoscut drept „parintele bolii venoase”, si Dominik Heim (Elvetia), un reputat chirurg, fost presedinte al European Venous Forum, aflat pentru prima oara la Iasi. COVID a lasat urme si în afectiunile dermatologice, aspect adus în discutie de catre prof. Torello Lotti (Italia, Universitatea G. Marconi, Roma, si presedintele World Health Academy), dar si în afectiunile oftalmologice, dupa cum a precizat conf. univ. dr. Daniel Branisteanu (UMF „Grigore T. Popa” Iasi). Despre importanta publicarii informatiilor stiintifice în reviste de impact a vorbit prof. univ. dr. Demetrios Spandidos (Grecia), un reputat virusolog, cunoscut si pentru cercetarile sale în domeniul oncologiei si fondatorul unei retele de publicatii de înalt impact, ce numara 12 reviste. Industria farmaceutica a fost foarte bine reprezentata si a adus un suflu nou printr-o abordare mai aproape de pacient. „Ce m-a surprins foarte placut a fost prezenta partenerilor din industria pharma care au venit cu o parte stiintifica foarte echilibrata, o atitudine care ar trebui preluata de multi. Prezentarile facute au iesit din zona studiilor clinice, care au un auditoriu restrâns, si au ajuns în zona experientei personale, din care ai ceva de învatat, mai ales ca tânar practician”, a spus Dr. Daniel Octavian Costache, coordonatorul activitatii de cercetare, studii clinice la Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central ”Dr. Carol Davila”, Bucuresti. Editia din acest an, derulata în perioada 3-7 mai, s-a încheiat cu lansarea volumului „Interferente în dermatologie”, care a reunit lucrarile prezentate, si cu volumul „Reumanizati”, a cunoscutul medic Nicolae-Iordache Iordache, si cu premierea studentilor si a rezidentilor care au participat la sesiunea de e-postere. Ca o concluzie, PDI 2022, prima manifestare medicala din Iasi care s-a desfasurat în format fizic, a adus informatii de ultima ora, produse lansate în premiera si discutii ai caror beneficiari vor fi bolnavii, acesta fiind si scopul evenimentului, de a fi mereu în slujba pacientului prin noutati medicale care îi pot oferi o calitate a vietii sporita.
