Cel mai ”tânar” judet din România este Iasi, unde vârsta medie a locuitorilor este putin peste 39 de ani, iar cel mai ”batrân” este Teleorman, unde locuitorul mediu se apropie de 47 de ani, arata datele Institutului National de Statistica, prelucrate de HotNews.ro. În ultimii 18 ani, situatia s-a deteriorat dramatic, doar doua judete având sub 40 de ani (Iasi si Ilfov), mai arata datele Statisticii.România în întregime îmbatrâneste, iar unele judete o fac cu viteze mai mari decât altele. Cu o speranta de viata tot mai mare, cu o natalitate în recul si o migratie neta negativa (emigreaza mai multi români decât intra imigrantii, pe fondul pensionarii apropiate a generatiei baby boomer, presiunile pe cheltuielile cu sanatatea, îngrijirea sociala si pensii vor creste într-un ritm consistent, iar nevoia de crestere a taxelor devine evidenta. Exista deja un decalaj de vârsta imens între judete. Si nu suntem deloc departe de Japonia care are vârsta medie de 45,4 ani si pe care o consideram una din cele mai îmbatrânite tari. Avem chiar doua judete în care vârsta medie depaseste media japonezilor de vârsta: Teleorman si Vâlcea. Si probabil ca în urmatorii ani, vom avea mai multe asemenea judete. Cele mai ”batrâne” judete: Teleorman (vârsta medie e de 46,8 ani), Valcea (46,1 ani), Braila (45 ani), Olt (44,7 ani), Hunedoara (44,5 ani), Mehedinti (44,5 ani), Buzau (44,5 ani) Caras-Severin (44 ani) Cele mai tinere judete: Iasi, Ilfov, Suceava si Bistrita Nasaud, cu vârsta medie a locuitorilor în jurul a 40 de ani. În 2019, Iasul avea o vârsta medie de 38 de ani. De asemenea, îmbatrânirea populatiei impinge autoritatile locale – ale caror venituri depind de încasarile din taxele si impozitele locale- sa gestioneze cu dificultate presiunea fiscala asupra contribuabililor. În judetele foarte îmbatrânite cum e Teleormanul, nu prea poti creste taxele aplicate populatiei (majoritar pensionare) si esti nevoit sa taxezi suplimentar putinele afaceri care au mai rezistat în zona. Peste jumatate din judete îmbatrânesc cu o viteza mai mare decât media pe tara, iar centre universitare cum e Clujul sufera de ”îmbatrânire”- vârsta medie urcând de la putin peste 35 de ani în urma cu 6 cicluri electorale la aproape 42 de ani. Zonele mai bogate au o rata a decesului mai mica si tind sa atraga lucratorii mai tineri din alte judete, ”întinerindu-si” astfel populatia. Un fenomen similar are loc si în zonele mai paupere, dar acolo cauzele nu sunt de ”import” de forta de munca tânara, ci e bazata pe natalitatea ridicata. De când vârsta a devenit tot mai importanta în stimularea preferintelor de vot - cu alegatori mai în vârsta care sa favorizeze partidele cu orientare populista si vederi de stânga- candidatii ar trebui sa îsi oferteze publicul tinta cu politici adaptate nevoilor acestuia. Toata Europa se confrunta cu acest fenomen, dar Romania "încarunteste" mai rapid. Analiza completa, pe hotnews.ro
