Tine de fiecare dintre noi cum se pregateste pentru ziua în care masinile vor putea înlocui resursele umane în majoritatea activitatilor care necesita ratiune si creativitate. În România, aceasta dezbatere aproape ca nu exista. Pentru moment, suntem pe cont propriu în relatie cu IA. Pentru numarul special de anul trecut, intitulat „Oameni si istorie - portrete din vremurile de acum”, l-am sunat pe dl. Hritac si i-am spus ca aleg sa vorbesc despre Inteligenta Artificiala în raport cu viitorul omenirii. Cu câteva zile înainte se lansase prima versiune a ChatGPT accesibila publicului larg si, dupa ce l-am testat putin, am intuit impactul fantastic pe care democratizarea utilizarii unui astfel de instrument îl va avea asupra omenirii. Mai mult, am luat câteva paragrafe scrise si le-am integrat în articolul meu (desi a trecut doar un an de atunci si folosirea sa drept creator de continut a devenit norma la nivel mondial, aceasta practica era înca în stadiu incipient în acel moment). Nu as schimba nimic din ce am scris atunci despre viitorul IA – cei interesati pot relua textul, disponibil în arhiva online a Ziarului de Iasi. „Pe de o parte, IA are potentialul de a aduce o serie de beneficii omenirii. De exemplu, IA poate fi utilizata pentru a îmbunatati sanatatea, educatia, siguranta si productivitatea [...], pentru a automatiza sarcinile care sunt în prezent efectuate de oameni, ceea ce ar putea duce la cresterea nivelului de trai si la crearea de noi locuri de munca. Pe de alta parte, IA prezinta si o serie de riscuri potentiale. De exemplu, IA ar putea fi utilizata pentru a dezvolta arme autonome care ar putea ucide oameni fara interventia umana [...], pentru a manipula oamenii sau pentru a le controla comportamentul. În cele din urma, decizia de a ne teme sau de a ne bucura de dezvoltarea IA depinde de noi. Trebuie sa fim constienti de potentialele beneficii si riscuri ale IA si sa luam masuri pentru a ne asigura ca IA este dezvoltata si utilizata într-un mod responsabil.” Asa raspunde la întrebarea din titlu de modelul Gemini implementat în Bard, concurentul de la Google al ChatGPT, lansat pe 6 decembrie (cu o saptamâna înainte de scrierea acestui text). Conform testelor, Gemini este cel mai avansat model de pe piata, depasind ChatGPT si alti rivali la majoritatea categoriilor analizate. În martie, cercetatori si antreprenori de top, în frunte cu Elon Musk, au cerut o pauza de 6 luni pentru toate proiectele aflate în curs. Evident, nu a functionat. Ritmul de dezvoltare si investitiile sunt imense, ceea ce se traduce deja în sute de mii de job-uri pe care companiile le acopera cu ajutorul IA. Iar, mai nou, Albania va folosi ChatGPT pentru a traduce documentele juridice si a indica modificarile care trebuie aduse legislatiei locale pentru a se alinia la normele UE, plus impactul acestora, eliminând din proces sute de traducatori si avocati. Un fapt îmbucurator petrecut recent este ca UE a ajuns la un acord privind reglementarea IA, iar seful echipei de negociatori a fost eurodeputatul român Dragos Tudorache. Chiar daca legislatia, care urmeaza a fi votata de Parlamentul European anul acesta, va intra în vigoare abia din 2025, este de asteptat ca si restul lumii sa o ia în calcul. Sunt considerate inacceptabile, printre altele, sistemele de recunoastere biometrica în timp real, controlate de la distanta, precum si aplicatiile IA care împart oamenii în clase pe baza sexului, culorii pielii, comportamentului social sau originii. Cele mai mari puteri în dezvoltarea IA, SUA si China, au propria viziune, iar armonizarea globala ramâne o sarcina dificila, luând în considerare reticenta Chinei în respectarea drepturilor omului, precum si lipsa unor mecanisme interne democratice care sa impuna un control decidentilor chinezi. Conceptul de singularitate tehnologica, aparut în 1958, dar dezvoltat formal în 1993 de Vernor Vinge, afirma existenta unui moment în viitor în care IA devine atât de sofisticata încât depaseste capacitatea umana de întelegere si control. Sunt diverse previziuni legate de când se va întâmpla acest lucru, dar chiar si cele mai radicale opinii sustin ca mai avem macar între 3-8 ani pâna la acel moment. Într-o lume în care peste 4 miliarde de oameni vor participa anul acesta la cel mai vast an electoral din istoria omenirii, vor fi putini politicieni care sa-si asume sa induca panica în rândurile populatiei. De aceea, cu exceptiile notabile de încercari de reglementare, mentionate mai sus, bataliile din aceste zile se duc în interiorul companiilor care dezvolta IA. În rest, tine de fiecare dintre noi cum se pregateste pentru ziua în care masinile vor putea înlocui resursele umane în majoritatea activitatilor care necesita ratiune si creativitate. În România, aceasta dezbatere aproape ca nu exista. Pentru moment, suntem pe cont propriu în relatie cu IA. Articolul face parte din seria „Trebuie sa ne temem sau sa ne bucuram de dezvoltarea AI?”, tema de meditatie propusa de redactie colaboratorilor de la pagina de Opinii, la sfârsitul anului 2023. George Plesu este manager cultural, presedintele Asociatiei AltIasi
