Firma unui portughez din Iaşi, falimentată de bâlbele Fiscului?

Fortat sa salveze pe banii lui bugetul României, un portughez a renuntat la afaceri si s-a întors în tara lui. Bâlbele Fiscului l-au scos dator cu aproape 400.000 de lei, împingându-i firma la faliment. Lucrurile nu s-au oprit însa aici, întrucât autoritatile fiscale au cerut raspunderea solidara, astfel încât portughezul sa plateasca datoriile din averea proprie. Magistratii contrazic însa inspectorii fiscali. Conflictul dintre Luis Filipe P.M. si Fisc îsi are originea într-o decizie luata de portughez în 2008. Conform acestuia, la acea data el încheiase mai multe contracte de prestari servicii cu o societate pentru activitatea de consultanta tehnica si negociere a contractelor firmei sale. Contractele fusesera înregistrate de Administratia Finantelor Publice iesene, fara sa se puna problema vreunei încalcari a legislatiei fiscale. Doi ani mai târziu, inspectorii Fiscului au verificat aceste contracte, fara a avea vreo obiectiune, iar activitatea portughezului a continuat linistita. Aceasta însa doar pâna în aprilie 2017, când aceeasi echipa de inspectori a reverificat contractele si a gasit nereguli. Inspectorii au stabilit o baza impozabila suplimentara de 2,43 milioane lei pentru profit, TVA si venituri din dividende, calculând obligatii fiscale suplimentare de 393.000 lei. Conturile firmei au fost poprite, iar în august 2017 a fost pus sechestru pe bunurile mobile ale societatii, acestea fiind scoase la vânzare. Firma portughezului, care pâna atunci nu înregistrase datorii la buget, a început sa se sufoce. A reusit sa plateasca impozitul suplimentar pe dividende si contributiile în plus pentru TVA, dar impozitul suplimentar pe profit, nu. În 2019 si 2020, firma a mers în pierdere, intrând în insolventa. O noua inspectie fiscala, în 2020, a reprezentat ultimul brânci spre faliment. Datoriile catre buget cresteau precum pâinea în cuptor. La debitul de 211.000 lei s-au adaugat dobânzi si penalitati. Dupa vânzarea la licitatie a autoturismului Peugeot înregistrat pe firma, s-au recuperat 19.300 lei. În 2021, portughezul mai avea de platit 462.349 lei, debit, dobânzi si penalitati. Firma a dat faliment, iar Luis Felipe P. s-a întors în Portugalia. Fiscul a cerut însa raspunderea solidara, asa ca problema a ajuns în fata magistratilor Tribunalului. Unde e reaua-credinta? Conform legii, pentru a putea fi stabilita raspunderea solidara a administratorului, trebuie demonstrat ca datoria fiscala provine exclusiv din modul în care acesta si-a exercitat atributiile. În plus, el trebuie sa fi actionat cu rea-credinta, cu intentia de a prejudicia bugetul de stat. În fata instantei, reprezentantii Fiscului au precizat ca portughezul avusese o atitudine pasiva, refuzând sa faca plati voluntare pentru stingerea obligatiilor de plata. Nu ar fi accesat facilitatile fiscale existente si nu ar fi prezentat un plan de redresare financiara, preferând sa ignore datoriile si permitând cresterea lor. „Reaua-credinta reprezinta o stare de fapt care trebuie dovedita, având în vedere ca legiuitorul nu a instituit prezumtia de vinovatie în cazul administratorilor si asociatilor. Simpla constatare a starii de insolvabilitate si existenta obligatiilor fiscale restante nu constituie premise suficiente pentru atragerea raspunderii solidare. Cadrul legal impune administrarea de catre organul fiscal a unor dovezi pertinente si concludente din care sa rezulte reaua-credinta. În caz contrar, s-ar ajunge la împrejurarea raspunderii automate a unui administrator odata cu constatarea datoriilor societatii prin emiterea deciziei de impunere”, au precizat magistratii. Acestia au constatat ca Fiscul nu probase în niciun fel ca, dupa începerea procedurilor de executare, în iulie 2017, Luis Filipe P.M. s-ar fi folosit de bunurile sau banii societatii în interes personal sau pentru a favoriza o alta societate la care era administrator. „La dosar nu exista dovezi privind diminuarea patrimoniului societatii sau a resurselor financiare necesare pentru plata obligatiilor fiscale în vederea sustragerii de la executare silita , nici rulaje intre conturi ori valorificari de stocuri de marfa care sa avantajeze reclamantul, de natura sa ridice anumite suspiciuni din perspectiva legalitatii”, au constatat judecatorii, care au dispus anularea deciziei de atragere a raspunderii solidare. Sentinta Tribunalului va fi reanalizata de Curtea de Apel, care a preluat marti dosarul.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi